Kenny Wayne Shepherd – Lay It Down, single nou

Anul trecut a apărut Lay It Down, cel de al nouălea album Kenny Wayne Shepherd și al optulea care a intrat direct pe prima poziție a Billboard Blues.

Coleg de generație cu Joe Bonamassa, John Mayer și Jonny Lang, are o carieră de succes, dar care în suișurile și coborâșurile ei seamănă mai mult cu cea a lui Lang decât cu planificarea minuțioasă a lui Bonamassa sau experiența mainstream a lui Mayer.

Blues-ul este numitorul comun al celor patru chitariști, dar orice asemănare se oprește aici. Cu siguranță cel mai rock din grup, precum și cel care a preferat să se concentreze mai mult pe instrument decât pe performanța vocală (pe care a lăsat-o mai mereu în seama excelentului Noah Hunt), a fost mereu o valoare sigură, chiar dacă nu mereu predictibilă.

Lay It Down este un exemplu bun în acest sens, blues-ul făcându-și apariția mai degrabă în chitara lui Kenny Wayne și mai puțin în structura efectivă a pieselor, un album mai degrabă de rock cu privirea ațintită spre Nashville.

Tot ca și noutate, Kenny Wayne pare mult mai sigur pe posibilitățile sale vocale, probabil și ca urmare a experienței sale cu The Rides, un supergrup care îl pune alături de Stephen Stills și Barry Goldberg. Ceea ce se vede din plin și pe piesa titlu a albumului, lansată pe single ieri, 17 mai.

Și asta se întâmplă în timp ce este în turneu, solo sau alături de colega sa de label, o anumită doamnă pe numele său Beth Hart. De ce doar în State, de ceeeeee?!?!

Adrian Coleașă

Reclame

Joe Bonamassa îl salută pe Eric Clapton pe noul live

Pe 18 mai, așa cum am anunțat deja, va apărea un nou live Joe Bonamassa, British Blues Explosion Live, la Mascot Label Group.

Motherless Children este o piesă tradițională, înregistrată de Blind Willie Johnson în 1927 și popularizată mai tărziu de artiști precum Bob Dylan, Eric Clapton, Lucinda Williams sau Steve Miller.

Varianta prezentată de Bonamassa este un salut pentru Clapton și interpretarea sa de pe 461 Ocean Boulevard (1974).

Adrian Coleașă


Watchers, blues rock alternativ francez

Sunt momente în care apare ceva de undeva de nicăieri și te prinde. Nevăzut, necunoscut, nou-nouț și catchy. Cam așa mi s-a întâmplat astăzi cu Watchers, un duo francez (live, cvartet).

Acum un an scoteau materialul de debut, Two2, disponibil pe Bandcamp, cu (ce surpriză), două piese.

Au urmat câteva luni de muncă asiduă, după care au intrat în studiourile Wisseloord din Hilversum (pe unde au mai trecut Elton John, Iron Maiden, Def Leppard, U2, Police, Tina Turner și mulți, foarte mulți alții), pentru primul lor EP, care va apărea la toamnă.

Săptămâna trecută, pe 26 aprilie, au făcut publică o prima piesă de pe viitorul material, How Long Is Your Night.

Recomandările spun că vor fi apreciați de fanii The Kills și Black Keys, iar părerea mea subiectivă este că vom mai auzi destule despre ei, dacă au și puțină baftă.

Adrian Coleașă


Black Stone Cherry – Southern Fried Friday Night, un nou lyric video

Family Tree, cel de-al șaselea album de studio Black Stone Cherry a fost publicat de Mascot Label Group pe 20 aprilie.

După Burnin’ și Bad Habit, săptămâna aceasta avem un nou extras, Southern Fried Friday Night, single ilustrat de un lyric video apărut ieri.

Adrian Coleașă


O surpriză delicioasă de la Beth Hart

Pe 13 aprilie a apărut Live From New York – Front & Center, primul live Beth Hart după 13 ani de la precedentul, Live At Paradiso, album pe care îl anunțam aici.

De astăzi avem un nou extras video, cu una piesele preferate din concerte, Delicious Surprise, apărut inițial pe Screaming For My Supper (1999).

Adrian Coleașă