Robert Plant, piesă nouă de pe Carry Fire

Carry Fire, al unsprezecelea album solo al lui Plant va apărea pe 13 octombrie, așa cum am scris deja aici.

Dacă May Queen a fost primul extras pe single, urmat apoi de Bones Of Saints, astăzi a apărut cel de-al treilea single, un cover după Ersel Hickey.

Înregistrat în 1958, Bluebirds Over The Mountain a fost marele hit rockabilly al lui Hickey și a fost preluat, printre alții, de Ritchie Valens (1959), The Echoes (1962) și Beach Boys (1968).

Piesa a beneficiat de tratamentul specific Robert Plant & The Sensational Shape Shifters și a devenit aproape un original. În plus, beneficiază de un invitat de marcă,  de fapt o invitată, Chrissie Hynde, de la Pretenders.

Adrian Coleașă
Anunțuri

Robert Plant: Carry Fire va apărea în octombrie

Pe 13 octombrie va apărea cel de-al unsprezecelea album de studio, solo, al lui Robert Plant, Carry Fire (al șaisprezecelea post-Zeppelin).

Robert Plant - Carry Fire

Ca și pe precendentul, lullaby and… The Ceaseless Roar (2014), trupa de acompaniament este The Sensational Shape Shifters, cărora li s-a adăugat acum cântărețul folk Seth Lakeman.

Printre cele unsprezece piese ale albumului este și un cover al clasicului Bluebirds Over The Mountain, piesă a lui Ersey Hickey din 1958, pe care lui Plant i se alătură Chrissie Hynde, de la Pretenders.

Carry Fire rămâne în același teritoriu descris de precedentul album, de fuziune folk rock cu elemente celtice și africane, un romantic ce explorează și îmbogățește ceea ce se numește generic Americana, în care își are rădăcinile înfipte ferm.

Dacă piesa titlu face cu ochiul la The Mighty ReArranger (2004), primul extras din Carry Fire este The May Queen, o referință directă la Stairway To Heaven. Noul album îl găsește într-o dispoziție meditativă, nu cea mai rock expresie a sa, dar sigur cea mai autentică în acest moment.

Plant este departe de a fi inclus printre moaștele rock-ului, din contră, rămâne un artist foarte viu, care continuă să exploreze și să se exprime într-o manieră profund originală.

Adrian Coleașă


Lecții cu Kirk: Crazy

Crazy, piesa scrisă de Willie Nelson în 1961, rămâne legată de interpretarea lui Patsy Cline, pentru care a fost un hit major în 1962.

Aranjamentul lui Kirk Lorange  este în G, în 12/8.

TAB | Partitură | Fișier GuitarPro


Cine e Chris Stapleton?

Unii ar spune un debutant, ținând cont că primul său album, Traveller, a apărut anul trecut.

Chris Stapleton in 2015
By CAWylieOwn work, CC BY-SA 4.0
https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=45060526

Doar că acest debutant este unul dintre compozitorii de succes din Nashville, unde s-a mutat în 2001, dintr-un orășel din Kentucky.

Ca și compozitor, are în palmares mai bine de 150 de cântece apărute pe albumele unor Adele, Tim McGraw sau Brad Paisley, dintre care șase hituri care au ajuns #1, și a mai scris cu staruri country ca Vince Gill sau Sheryl Crow.

A făcut parte și din trupe, precum The Steel Drivers (bluegrass) sau The Jompson Brothers, dar tot atracția carierei solo a învins.

2015 și Traveller i-au adus trei premii CMA (Country Music Association) – Album Of The Year, Best Male Vocalist Of The Year și New Artist Of The Year și succesul continuă, fiind nominalizat și la patru Grammy-uri – Album Of The Year, Best Country Solo Performance, Best Country Song, Best Country Album, De altfel a și fost invitat să cânte live la ceremonia de decernare, pe 15 februarie. Aaa și se apropie de milionul de unități vândute doar în Statele Unite.

Deci, cine este Chris Stapleton? Un debutant foarte experimentat s-ar zice și un artist despre care mulți au declarat că le-a redat încrederea în viitorul muzicii country.


John 5, luna și noul single

1 februarie a adus un al doilea single John 5, Behind The Nut Love.

Piesa nu e nouă (a apărut prima dată pe Songs For Sanity, 2005), dar a fost  re-înregistrată acum, pentru viitorul album solo (al nouălea), Guitars, T!ts And Monsters.

A propos, behind the nut bend este o tehnică specifică de Telecaster (din cauza construcției chitarei), de unde și titlul.

Enjoy!