Joe Bonamassa, încă două piese de pe Redemption

A rămas mai puțin de o săptămână până la apariția oficială a Redemption, cel de al treisprezecelea album Joe Bonamassa.

Kevin Shirley a declarat deja că este cel mai bun album pe care l-au făcut vreodată iar Joe continuă să publice clipuri înregistrate live în studio, fanii aclamă fiecare piesă în parte iar Redemption se conturează ca un album extrem de solid, dar și surprinzător de divers.

Pe 7 septembrie a apărut The Ghost Of Macon Jones.

Iar vineri, 14 septembrie, a apărut și I’ve Got Some Mind Over Matters, compoziție Bonamassa – James House.

Adrian Coleașă


Joe Bonamassa, Just ‘Cos You Can Don’t Mean You Should

Pe 29 august a apărut încă un extras din viitorul Redemption, programat să iasă în mai puțin de trei săptămâni.

Just ‘Cos You Can Don’t Mean You Should este a șasea piesă nouă prezentată, scrisă de Joe Bonamassa și Tom Hambridge.

Și iată că acum avem deja public jumătate din noul album, cu încă suficient timp la dispoziție ca la momentul lansării să nu mai avem prea multe surprize, dacă vom mai avea vreuna.

Adrian Coleașă


Joe Bonamassa, Self-Inflicted Wounds în așteptarea Redemption

21 septembrie se apropie rapid și tot rapid curg și extrasele din viitorul album Joe Bonamassa, Redemption.

Self-Inflicted Wounds este deja al cincilea single, apărut pe 24 august, o compoziție Bonamassa, James House și Kevin Shirley.

În ritmul ăsta vom fi ascultat deja cam tot albumul înainte de apariția oficială și nu văd de ce m-aș plânge, mai ales că se conturează deja ca unul dintre cele mai solide eforturi solo ale lui Joe.

Adrian Coleașă


What Happens Next, Joe Satriani la Arenele Romane

What Happens Next este cel de al 16-lea album al lui Joe Satriani, într-o carieră de mai bine de trei decenii și 15 nominalizări la Grammy.

Satriani a îmbrățișat viziuni fantastice și din domeniul science fiction încă de la debutul său din 1986, Not Of This Earth. De la Silver Surfer, personaj de benzi desenate, (Surfing With The Alien), la “Cat’s Cradle” a lui Kurt Vonnegut Jr (Ice 9) sau Star Trek (Borg Sex), referințele abundă, acestea au fost temele și universul în care s-a desfășurat. Până acum.

Joe Satriani la Arenele Romane, by Anca Coleașă, 2018

Photo by Anca Coleașă

What Happens Next marchează în premieră ruptura de imagistica spațială și ni-l arată pe Joe pur și simplu ca un chitarist de rock de cel mai înalt nivel la un nivel maxim de energie, pur și simplu un album de rock atât de energic încât subtilitățile sunt aproape înecate. Pentru a păstra și sublinia spiritul și energia albumului, Satriani a recurs la formula testată a power trio-ului, într-o companie de-a dreptul regală – cu Chad Smith la tobe și Glenn Hughes la bas.

Exact această energie debordantă a fost demonstrată din plin la a treia sa vizită în România, pe 25 iulie, la Arenele Romane.

Joe Satriani & Mike Keneally la Arenele Romane, by Adrian Coleașă, 2018

Photo by Adrian Coleașă

Satriani poate să cânte cu oricine își dorește, de aceea membrii trupei sale de turneu cu siguranță merită atenție.

De fapt, ca să fiu cinstit, cei trei complici, Mike Keneally (chitară, clape), Bryan Beller (bas) și Joe Travers (tobe) chiar sunt o trupă, activând împreună sub titulaturi ca Mike Keneally Band sau Dethklok. Muzicieni de cel mai înalt nivel, respectați de întreaga industrie, și-au demonstrat din plin calitățile și înțelegerea profundă a muzicii pe care au interpretat-o cu virtuozitate și pasiune.

Exaltarea momentelor solistice ale lui Beller și Travers au fost depășite doar de dialogurile fabuloase ale chitarelor lui Satriani și Keneally. Mult mai mult decât un recital al unui Satriani într-o vervă nebună, seara mi-a lăsat pregnant senzația unui jam session de o complexitate și energie rare, dar totuși mereu accesibil.

Mike Keneally la Arenele Romane, by Adrian Coleașă, 2018

Photo by Adrian Coleașă

Orice turneu de promovare a unui nou album cuprinde inevitabil câteva piese din acest material. De obicei nu prea multe, pentru că oamenii așteaptă hiturile. Faptul că am avut șapte piese noi-nouțe (dar care paradoxal au sunat extrem de familiar) cred că demonstrează amploarea schimbării de paradigmă.

Începutul, Energy, a setat tonul serii, mai mult decât o sărbătoare, o experiență participativă care a pus în mișcare toate șuruburile și mecanismele, a luat pe sus publicul la nivel hardware și software, l-a sucit, l-a învârtit și l-a lăsat cu o senzație de sațietate la toate nivelurile.

Joe Satriani la Arenele Romane, by Anca Coleașă, 2018

Photo by Anca Coleașă

Sigur, am avut toate hiturile obligatorii, de la Satch Boogie și Flying In A Blue Dream până la Always With Me și Surfing With The Alien. M-am bucurat să le aud, ca toată lumea, dar cumva mi-au părut depășite. Nu pentru că ar suferi din cauza vârstei, piesele sunt impecabile, dar ceea ce aduce acum este prea proaspăt și plin de promisiuni.

Extratereștrii surferi prin galaxie și călăreții deplasării spre roșu au făcut deja loc rockerilor cu picioarele înfipte solid în țărână, iar contemplația ideii dragostei din spațiu a fost înlocuită de zgomotul motorului de Harley spre asfințit.

What Happens Next? Vom vedea, dar mă îndoiesc să-mi displacă.

Adrian Coleașă

Concertul Joe Satriani din Bucureşti a fost prezentat de BestMusic Live Concerts și Metalhead.

Galeriile foto sunt disponibile aici și aici.

Setlist:

1. Energy (What Happens Next, 2018)
2. Catbot (What Happens Next, 2018)
3. Satch Boogie (Surfing with the Alien, 1987)
4. Cherry Blossoms (What Happens Next, 2018)
5. Flying in a Blue Dream (Flying in a Blue Dream, 1989)
6. Thunder High on the Mountain (What Happens Next, 2018)
7. Ceremony (Crystal Planet, 1998)
8. Cataclysmic (Shockwave Supernova, 2015)
9. Ice 9 (Surfing with the Alien, 1987)
10. Cool #9 (Joe Satriani, 1995)
11. Headrush (What Happens Next, 2018)
12. Drum Solo
13. What Happens Next (What Happens Next, 2018)
14. Super Funky Badass (What Happens Next, 2018)
15. Always with Me, Always with You (Surfing with the Alien, 1987)
16. Summer Song (The Extremist, 1992)

Bis:

1. Crowd Chant (Super Colossal, 2006)
2. Surfing with the Alien (Surfing with the Alien, 1987)
3. Blues Outro


Evil Mama, al patrulea single de pe noul Bonamassa

Redemption, al treisprezecelea album de studio Joe Bonamassa va apărea pe 21 septembrie și single-urile de pe el, cu videoclipurile aferente, continuă să curgă.

Am avut deja piesa titlu, au urmat King Bee Shakedown și Molly O. Acum avem un al patrulea extras, Evil Mama, piesă scrisă de Joe, Kevin Shirley și Tom Hambridge, un reputat producător și compozitor de rock, country și blues, supranumit de unii “un Willie Dixon alb”.

Adrian Coleașă