Din nou împreună, Beth Hart și Joe Bonamassa

Beth Hart și Joe Bonamassa sunt deja un cuplu muzical bine stabilit și bine dirijat de bagheta magică a maestrului Kevin Shirley.

Au împreună două albume de studio, Don’t Explain (2011) și Seesaw (2013), ca și un live, Live In Amsterdam (2014), toate primite cu brațele deschise de o lume întreagă.

Dacă în 2016 au bifat câte un nou disc solo, Fire On The Floor de la Beth și Blues Of Desperation de la Joe, cam venise deja timpul pentru un nou material împreună.

Dorit, cerut, așteptat, Black Coffee va apărea pe 26 ianuarie, evident tot la Mascot Label Group, labelul unde sunt semnați amândoi.

Liniile de pre-order sunt deschise, piesa titlu se poate lua deja gratuit de pe site-ul lor comun (contra adresei de email) și avem și un prim clip.

Doamnelor și domnilor, Beth Hart și Joe Bonamassa – Black Coffee!!!

Adrian Coleașă

Anunțuri

Gary Clark Jr – Come Together

Justice League este un film prost. Relativ de succes, cu încasări de jumătate de miliard, dar asta nu-i crește în vreun fel valoarea artistică.

Există totuși niște mici floricele (care nu aduc primăvara) pe coloana sonoră, printre care și Come Together a lui Gary Clark Jr (cu Junkie XL).

Piesa scoasă de Beatles în 1969 are mai bine de 300 de preluări și adaptări, de la Ike & Tina Turner și Aerosmith până la Marcus Miller, Arctic Monkeys, Godsmack sau Soundgarden.

Cu toate acestea, Gary Clark Jr a reuși să dea prospețime unei piese arhicunoscute și să și-o aproprieze. O realizare impresionantă și de salutat, într-o manieră mai rock și mai heavy decât ar fi fost de așteptat.

Adrian Coleașă


Drum bun Tom Petty!

Tom Petty a fost un icon al rock-ului de cea mai pură esență americană. A fost, pentru că în seara aceasta ne-a părăsit, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de a-și sărbători cea de a 67-lea aniversare.

A avut un succes imens și a primit toate onorurile de care se poate bucura un muzician – peste 80 de milioane de discuri vândute, Rock And Roll Hall Of Fame, propria stea pe Hollywood Walk Of Fame, premii peste premii, laude și admirație. Despre el s-au scris cărți, s-au făcut filme și a devenit parte integrantă a culturii pop contemporane, o piesă de neînlocuit în țesătura a ceea ce se numește generic Americana.

A făcut parte din acea specie rară de oameni despre care nu s-au spus lucruri rele și nu s-a bârfit, retras, concentrat pe ceea ce îl definea, muzica.

Legat de el, egoist, am o bucurie și un regret. Bucuria de a-l fi văzut live și de a fi cântat împreună cu zeci de mii de oameni într-o seară din august 2008, în Irvine, California, și regretul că asta nu se va mai întâmpla niciodată.

22197909_1652213734799206_102097668_o

Drum bun Tom Petty, don”t back down, stand your ground, learning to fly!

Adrian Coleașă


Black Country Communion revine

Black Country Communion a fost lansat cu surle și trâmbițe, ca un supergrup supriză al anului 2009. Kevin Shirley i-a văzut împreună pe scenă pe Glenn Hughes și Joe Bonamassa și a avut ideea de a face o trupă cu cei doi. Tot a lui a fost și ideea de a-l coopta pe Jason Bonham, iar Derek Sherinian a fost adus pur și simplu pentru că aveau nevoie de cineva care să cânte la orga Hammond, cum spunea atunci Hughes.

BCC 2017, by Neil Zlozower

Photo by Neil Zlozower, courtesy of Mascot Label Group

Inițial au fost comparați (inevitabil) cu Deep Purple, mai apoi (la fel de inevitabil) cu Led Zeppelin. Comparațiile nu sunt lipsite de substanță, dar lucrurile au mers dincolo de cele două șabloane muzicale, iar dovadă stau cele trei albume de studio (plus un live) publicate în cei patru ani de existență ai trupei.

În 2013, Bonamassa anunța că trupa nu va mai continua, Sherinian devenea membru deplin al grupului său solo, iar Hughes și Bonham fondau California Breed, proiect desființat un an mai târziu, după un singur album.

După doar trei ani se pare că Bonamassa a considerat că momentul este potrivit pentru reluarea activității BCC, un anunț oficial a fost făcut în aprilie, iar în septembrie s-a apucat de scris împreună cu Hughes.

Procesul compozițional a durat patru luni, iar noul album a fost înregistrat și mixat la Cave Studios din Los Angeles, supervizat evident de același Kevin Shirley, de facto al cincilea membru al trupei (pentru care a și compus).

BCCIV va fi lansat pe 22 septembrie de către Mascot Label Group, iar pe 2 august a apărut deja un prim single, zeppelinianul Collide.

Hughes, supranumit The Voice Of Rock, și-a dorit un album care să ne scuture, fizic, sufletele și să sune deșteptarea. Ascultând Collide, aș zice că a reușit.

Adrian Coleașă


Mason Hill, niște scoțieni de urmărit

Mason Hill își are originile în scena rock din Glasgow, fondatori fiind vocalistul Scott Taylor și chitaristul James Bird.

Până în februarie 2016 celor doi li s-au alăturat Marc Montgomery (chitară), Matthew Ward (bas), Craig McFetridge (tobe) și trupa a pornit oficial la drum.

Criticile au fost de la favorabile în sus, mai ales după apariția EP-ului de debut, înregistrat la The Foundry Music Lab în Motherwell.

Au fost descriși ca o combinație de Alter Bridge, Black Stone Cherry și Foo Fighters, dar deși comparațiile sunt meritate (și flatante) au o identitate clară deja.

Mă bucur să constat încă o dată existența unui val nou de trupe rock, cu rădăcini adânci în southern și blues, o nouă generație ce duce steagul mai departe.

Adrian Coleașă