Slayer au cântat pentru ultima oară în București – galeria foto

Turneul de adio Slayer, Final World Tour, a început pe 10 mai 2018 în San Diego, CA și este planificat să se încheie pe 30 noiembrie 2019, în Inglewood, CA, după 144 de concerte în întreaga lume.

Slayer @Arenele Romane 2019, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Pe 10 iulie a avut loc ultimul show în București, la Arenele Romane, deschiderea fiind asigurată de italienii de la Methedras și tunisienii Carthagods.

Galeria foto a serii este disponibilă la https://tinyurl.com/y542fsel și la https://tinyurl.com/yykwtk3g.

Adrian Coleașă

Concertul Slayer a fost prezentat de Metalhead.

Setlist Slayer:

Intro: Delusions of Saviour (Repentless, 2015)
1. Repentless (Repentless, 2015)
2. Evil Has No Boundaries (Show No Mercy, 1983)
3. World Painted Blood (World Painted Blood, 2009)
4. Postmortem (Reign in Blood, 1986)
5. Hate Worldwide (World Painted Blood, 2009)
6. War Ensemble (Seasons in the Abyss, 1990)
7. Gemini (Undisputed Attitude, 1996)
8. Disciple (God Hates Us All, 2001)
9. Mandatory Suicide (South of Heaven, 1988)
10. Chemical Warfare (Haunting The Chapel, 1984)
11. Payback (God Hates Us All, 2001)
12. Temptation (Seasons in the Abyss, 1990)
13. Born of Fire (Seasons in the Abyss, 1990)
14. Seasons in the Abyss (Seasons in the Abyss, 1990)
15. Hell Awaits (Hell Awaits, 1985)
16. South of Heaven (South of Heaven, 1988)
17. Raining Blood (Reign in Blood, 1986)
18. Black Magic (Show No Mercy, 1983)
19. Dead Skin Mask (Seasons in the Abyss, 1990)
20. Angel of Death (Reign in Blood, 1986)


Whitesnake au adus Flesh & Blood la Arenele Romane

Bucureștiul a făcut parte din turneul Flesh & Blood, a treia venire a Whitesnake în România, de data asta la Arenele Romane, pe 1 iulie.

Deschiderea a fost asigurată de italienii de la SISKA, primiți neașteptat de călduros de cei deja prezenți la show.

Whitesnake in Bucharest 2019, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Flesh & Blood este cel de al 13-lea album de studio, al doilea în formula actual[. Evident că David Coverdale este Whitesnake și, ca de obicei, s-a înconjurat cu muzicieni excepționali. Pe lângă loialul Reb Beach (cel mai longeviv chitarist din istoria trupei), a revenit (a treia oară!) exuberantul Tommy Aldridge, într-un tandem ritmic excepțional cu Michael Devin la bas, iar la clape îl avem pe discretul Michele Luppi.

Whitesnake a avut întotdeauna chitariști staruri ale instrumentului lor, de la Bernie Marsden până la Doug Aldrich, trecând prin John Sykes, Viv Campbell, Adrian Vandenberg sau Steve Vai. Joel Hoekstra nu face excepție de la această regulă și live este nu doar un muzician de elită, ci și un showman ce creează un al doilea pol de interes vizual pe scenă.

Joel Hoekstra with Whitesnake in Bucharest 2019, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Setul a fost construit pe o structură a intereselor acestui moment. Slide It In își sărbătorește cea de a 35-a aniversare și importanța lui nu poate fi subestimată în cariera trupei. Primul album scos în Statele Unite, a pregătit terenul și a deschis ușa ce va fi demolată trei ani mai târziu de imensul 1987.

Așa că logica a fost simplă. Avem un album de aniversat, unul nou-nouț de promovat, câteva hituri obligatorii și setlistul e gata. Materialul a sunat omogen, piesele mai noi s-au încadrat organic cot la cot cu cele mai vechi (Trouble Is Your Middle Name ar fi putut să fie scrisă pentru Slide It In).

Ain’t No Love a ajuns să fie asociat mai degrabă cu Whitesnake decât cu Bobby Bland, cel care a compus piesa și a lansat-o, iar calupul de hituri de pe 1987 nu putea să lipsească, Is This Love, Give Me All Your Love, Here I Go Again și Still Of The Night, artificiile de final apoteotic ale showului.

O mențiune aparte merită momentele instrumentale, fie că este vorba de duelul Reb Beach – Joel Hoekstra sau de soloul de tobe al lui Aldridge (de o vitalitate incredibilă la 69 de ani).

Whitesnake in Bucharest 2019, by Adrian Coleașă

Photo by Adrian Coleașă

Una peste alta, Coverdale conduce în continuare cu o mână sigură corabia Whitesnake și știe foarte bine cum să ofere un show complet, old school, doar muzică, energie și câteva lumini.

Singurul meu regret este că deși pe fiecare album înregistrează câteva perle rare (în cazul Flesh & Blood ar fi cel puțin When I Think Of You și After All), nu le cântă aproape niciodată live. Dar este un motiv foarte bun de ascultat albumele în întregul lor. Și încă mai sper la un turneu acustic, la genul de concerte reunite anul trecut pe compilațiile Unzipped.

Dar vorba cântecului, “until we meet again, we wish you well”.

Adrian Coleașă

Concertul Whitesnake a fost prezentat de Metalhead.

Galeriile foto ale serii sunt disponibile la:
Whitesnakehttps://tinyurl.com/y2lvsbdf și https://tinyurl.com/yxlzd8ys
SISKAhttps://tinyurl.com/yyhlk3o3 și https://tinyurl.com/y49rgec7

Setlist Whitesnake:

Intro (My Generation, The Who)

1. Bad Boys / Children of the Night (Whitesnake, 1987)
2. Slide It In (Slide It In, 1984)
3. Love Ain’t No Stranger (Slide It In, 1984)
4. Hey You (You Make Me Rock) (Flesh & Blood, 2019)
5. Slow an’ Easy (Slide It In, 1984)
6. Ain’t No Love in the Heart of the City (Bobby “Blue” Bland cover)
7. Trouble Is Your Middle Name (Flesh & Blood, 2019)
8. Guitar Duel (Reb Beach & Joel Hoekstra)
9. Shut Up & Kiss Me (Flesh & Blood, 2019)
10. Drum Solo (Tommy Aldrige)
11. Is This Love (Whitesnake, 1987)
12. Give Me All Your Love (Whitesnake, 1987)
13. Here I Go Again (Saints & Sinners,1982 & Whitesnake, 1987)
14. Still of the Night (Whitesnake, 1987)

Outro (We Wish You Well, Lovehunter, 1979)


Whitechapel au ajuns în fine și în România

Deathcore-ul este un subgen relativ recent al metalului extrem, iar trupele sale definitorii au început să apară și la noi. După Thy Art Is Murder și Emmure anul trecut, pe 4 iulie iată că pe scena din Quantic au urcat în premieră Whitechapel.

Deschiderea a fost asigurată de craiovenii de la Crimena, groove metal eficient. o interacțiune foarte bună cu publicul și merch foarte mișto, cu niște note southern (mi-a plăcut chiar mai mult decât cel adus de Whitechapel, dar șșș… rămâne între noi).

Whitechapel @Quantic 2019, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Unul dintre numele proeminente ale genului, Whitechapel erau așteptați cu sufletul la gură de un nucleu foarte inimos de fani care și-au manifestat exploziv bucuria de a-i vedea pentru prima oară live în România.

The Valley, cel de al șaptelea album de studio, a apărut la sfârșitul lui martie și teoretic acesta ar fi turneul de promovare. Dar setlistul a fost extrem de echilibrat, cu materiale din toate albumele trupei, mai puțin debutul din 2007, The Somatic Defilement.

Eficient, la obiect, fără să interacționeze prea mult cu publicul, Bozeman și-a condus echipa în ritm alert susținut de la început până la sfârșitul concertului, părăsind scena după ultima fotografie cu publicul și cu un tricolor personalizat.

Whitechapel @Quantic 2019, by Adrian Coleașă

Photo by Adrian Coleașă

Cu adrenalina încă pompând, cei mai entuziaști dintre fani i-au așteptat lângă nightliner, pentru un ultim autograf, fotografie, strângere de mână.

Whitechapel au fost într-o logică de turneu cu un calendar extrem de strâns împărțit între festivaluri open air și concerte de club. Veniți de la Sofia, au împachetat rapid ca să plece din București la Novi Sad, la Exit Festival.

Adrian Coleașă

Concertul Whitechapel a fost prezentat de Metalhead.

Cele două galerii foto ale serii sunt disponibile la https://tinyurl.com/y2ne5t97 și la https://tinyurl.com/y4bgqckx.

Whitechapel-in-premiera-in-Romania-pe-4-Iulie-in-Quantic Setlist Whitechapel:

1. Brimstone (The Valley, 2019)
2. Forgiveness Is Weakness (The Valley, 2019)
3. Black Bear (The Valley, 2019)
4. The Void (Mark Of The Blade, 2016)
5. Mark of the Blade (Mark Of The Blade, 2016)
6. Elitist Ones (Mark Of The Blade, 2016)
7. Make It Bleed (Whitechapel, 2012)
8. I, Dementia (Whitechapel, 2012)
9. End of Flesh (A New Era of Corruption, 2010)
10. Father of Lies (This Is Exile, 2008)
11. When a Demon Defiles a Witch (The Valley, 2019)
12. Let Me Burn (Our Endless War, 2014)
13. Our Endless War (Our Endless War, 2014)
Encore:
14. The Saw Is the Law (Our Endless War, 2014)


Bullet For My Valentine au revenit în București

Pe 8 aprilie Bullet for My Valentine au revenit la Arenele Romane, una din datele unui scurt turneu ce a cuprins Europa de Est și Rusia pe parcursul întregii luni. Deschiderea a fost asigurată de londonezii de la Enterfire.

Enterfire @Arenele Romane 2019, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Deși activi de mai puțin de doi ani, Enterfire au deja două single-uri și un album (Slave Of Time, 2018). Slotul de deschidere a fost o oportunitate pentru această trupă tânără și extrem de ambițioasă, cu o prezență scenică bine studiată.

Bullet For My Valentine @Arenele Romane 2019, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Gravity, cel de al șaselea album de studio Bullet For My Valentine, apărut anul trecut, a marcat clar o nouă etapă în evoluția trupei. A avut o primire rece spre înghețată din partea criticilor, ceea ce nu l-a împiedicat să se claseze bine în topurile de vânzări (chiar dacă nu chiar atât de bine ca precedentele Venom, 2015, și Temper Temper, 2013, departe de vârfurile atinse de primele trei albume) și a adus mai multe noutăți.

Cea mai importantă este desigur cea stilistică. Accentele metalcore/thrash pentru care era cunoscuți s-au temperat și au apărut tonuri mai radio friendly. Compozițiile au fost descrise ca “regretabil de catchy și frustrante pentru fanii de metal”. Indiferent de părerile criticilor, orice efort de evoluție artistică și re-inventare este salutar și până la urmă fanii sunt cei care dau verdictul final.

Creditați pentru noile compoziții au fost, pe lângă omniprezentul Matt Tuck, atât Jason Bowld (ex-Pitchshifter), aflat la primele înregistrări cu trupa, basistul Jamie Mathias, producătorul Carl Bown și chiar Rob Caggiano (pe Letting You Go), multitudinea de colaboratori fiind probabil una dintre explicațiile pentru diversificarea scriiturii.

Bullet For My Valentine @Arenele Romane 2019, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Dar Gravity a dat doar patru piese din setlistul serii, echilibrat de piese de pe aproape toate albumele Bullet For My Valentine. Fanii nu au fost dezamăgiți și cumva tranziția de la figurile proeminente metalcore în care păreau fixați spre o trupă destinată arenelor și unui public mai larg pare aproape inevitabilă.

Adrian Coleașă

Galeria foto a serii este disponibilă la https://tinyurl.com/y62so8uf.

Concertul Bullet For My Valentine a fost prezentat de Metalhead.

Setlist Bullet For My Valentine

1. Don’t Need You (Gravity, 2018)
2. Over It (Gravity, 2018)
3. Your Betrayal (Fever, 2010)
4. 4 Words (To Choke Upon) (The Poison, 2005)
5. Worthless (Venom, 2015)
6. Letting You Go (Gravity, 2018)
7. The Last Fight (Fever, 2010)
8. Drums solo
9. Army Of Noise (solo)
10. Scream Aim Fire (Scream Aim Fire, 2008)
11. Piece Of Me (Gravity, 2018)
12. No Way Out (Venom, 2015)
13. Suffocating Under Words Of Sorrow (What Can I Do) (The Poison, 2005)

Bis

14. Tears Don’t Fall (The Poison, 2005)
15. Waking The Demon (Scream Aim Fire, 2008)


Godsmack – turneul When Legends Rise s-a încheiat la București

Godsmack au revenit în București pe 30 martie și 1 aprilie pentru două concerte de încheiere ale turneului When Legends Rise, turneu promoțional al albumului cu același titlu, cel de al șaptelea material de studio al trupei.

Like A Storm @Arenele Romane 2019, by Adrian Coleașă

Photo by Adrian Coleașă

Deschiderea a fost asigurată de Like A Storm, originari din Aukland, Noua Zeelandă, mutați în Canada, care își promovau și ei cel de al treilea album de studio, Catacombs. O afacere de familie, este condusă de cei trei frați Brooks, Chris (voce, chitară), Matt (chitară solo, voce), Kent (bas), cărora li s-a alăturat Zach Wood (tobe, percuție).

În ultima decadă au deschis deja pentru cei mai mari, de la Creed (din 2009), până la Alter Bridge, Korn, Shinedown, Three Days Grace, Gojira, Black Stone Cherry, Hellyeah sau, evident, Godsmack. Mai mult de atât, au propriile turnee nord-americane ca headlineri, în timp ce albumele lor s-au clasat în Billboard 200.

Rețeta lor de hard rock conține un element tradițional, didgeridoo, surprinzător, dar care le exprimă inconfundabil rădăcinile kiwi. Peste acest fond se adaugă condimente post-grunge, alternative, progresive și chiar clasice, într-un produs final de o melodicitate pop care a fost îmbrățișat cu entuziasm de cei prezenți la Arene.

Ca trupă de deschidere au avut un set scurt, mai bine de jumătate extras evident din noul Catacombs, care a început cu Pure Evil și s-a încheiat cu Love The Way You Hate Me, primul lor single de real succes, din Awaken The Fire (2014). Pot să revină liniștiți oricând, au deja un public local care va dori să-i revadă.

05

Photo by Anca Coleașă

Godsmack au deja o istorie de mai bine de două decenii și jumătate, iar When Legends Rise a fost deja aclamat ca una dintre cele mai mari și mai bune apariții ale lor, o reîntoarcere la epoca debutului fulminant din 1998.

Setul lor a cuprins mai bine de jumătate din noul album, împletit perfect cu ceea ce a sunat ca un best of din întreaga carieră. Fără efectele pirotehnice prezente altfel în celelalte apariții ale lor, atenția s-a concentrat pe muzică și pe prezența scenică pură. Deși vizual am regretat absența acestor detalli, un ambalaj mai simplu n-a făcut decât să demonstreze, dacă mai era nevoie, adevărata forță a unei trupe mari.

Godsmack @Arenele Romane 2019, by Adrian Coleașă

Photo by Adrian Coleașă

Focusul este evident pe Sully Erna, cu o prestație intensă ce menține nivelul de energie extrem de ridicat. Tony Rombola este probabil unul dintre cei mai subapreciați chitariști contemporani, fără artificii inutile, subsumat total piesei în serviciul căreia se pune, nu de care se folosește ca să strălucească. Pe cât de modest pe atât de eficient, versatilitatea sa instrumentală devine evidentă de abia când mă gândesc la alte proiecte ale sale precum Apocalypse Blues Revue.

Basistul Robbie Merrill pare că se distrează la maximum, în timp ce toboșarul Shannon Larkin oferă o demonstrație de tobe, spectaculoasă nu doar prin tehnicitate ci și prin giumbușlucurile constante, în timp ce membrele par să i se miște în feluri pentru care n-au fost proiectate să o facă.

Vorbind despre tobe, nu a putut lipsi nici Batalla de tambores, momentul de dialog al celor două seturi de tobe, într-un duel întânit altfel mai degrabă la chitariști de exemplu. Să nu uităm că Sully Erna avea totuși vreo 23 de ani de bătut în tobe înainte de a schimba bețele pe microfon. După expresiile fețelor celor doi, cu siguranță a fost un moment de entuziasm maxim și pentru cei doi muzicieni, nu doar pentru public.

Godsmack @Arenele Romane 2019, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Bisul a fost special în sensul în care în locul unor hituri a avut două piese noi, Under Your Scars și Bulletproof. Au sunat ca două piese clasice, nu ca noutăți, iar Under Your Scars, surpriza necontesatată a albumului, pare să redeschidă ușa unei noi epoci a baladelor rock. Un I Stand Alone gigantic și coverul obligatoriu de final (Highway To Hell de data aceasta) au încheiat seara și turneul When Legends Rise.

Pentru mine, Godsmack sunt antiteza unor rock staruri. Emoția și fanteziile sunt generate de muzică, mereu în prim-plan, nu de promisiunea unei evadări într-o lume fantastică, inaccesibilă muritorilor de rând sau de o bandă desenată cu super-eroi stereotipați.

Par mai degrabă promisiunea împlinită a omului talentat care a muncit din greu cu mânile și mintea proprie pentru un succes câștigat cu multă transpirație. Ceea ce mi se pare mai inspirațional decât orice fantezie, oricât de strălucitoare.

Adrian Coleașă

Cele două concerte Godsmack din București au fost prezentate de Metalhead.

Cele două galerii foto ale serii sunt disponibile la https://tinyurl.com/y3vcvetp și la https://tinyurl.com/y3opzek9.


Setlist Godsmack

1. Someday (When Legends Rise, 2018)
2. When Legends Rise (When Legends Rise, 2018)
3. 1000hp (1000hp, 2014)
4. Cryin’ Like A Bitch (The Oracle, 2010)
5. Say My Name (When Legends Rise, 2018)
6. Straight Out Of Line (Faceless, 2003)
7. Awake (Awake, 2000)
8. Unforgettable (When Legends Rise, 2018)
9. Something Different (1000hp, 2014)
10. Keep Away (Godsmack, 1998)
11. Love-Hate-Sex-Pain (The Oracle, 2010)
12. Voodoo (Godsmack, 1998)
13. Batalla de tambores
14. Whatever (Godsmack, 1998)

Bis

15. Under Your Scars (When Legends Rise, 2018)
16. Bulletproof (When Legends Rise, 2018)
17. I Stand Alone (Faceless, 2003)
18. Highway To Hell (AC/DC cover)