Postat: 11/07/2014 | Autor: Adrian C | Înscris în: Muzică | Tags: acustic, flamenco, fuziune, rock, rodrigo y gabriela |
Rodrigo Sanchez și Gabriela Quintero s-au întânit ca adolescenți, atrași de aceeași pasiune pentru heavy metal.
În Mexicul anilor ‘90, grupul lor, Tierra Acida, nu a reușit să obțină un contract de înregistrări, așa că cei doi s-au retras spre barurile de pe plajele din Ixtalpa până când, sătui de limitele scenei muzicale naționale au trecut oceanul. Străzile și cârciumile din Dublin s-au dovedit un teren fertil și au ajuns să deschidă pentru Damien Rice și David Gray.
Mai bine de 12 ani și cinci albume mai târziu, sunt căutați pentru colaborări de oameni precum Hans Zimmer; fuziunea lor amețitoare de chitare acustice, amestecul de flamenco și rock’n’roll, cu aceeași atitudine heavy metal îi recomandă ca un amestec unic.
Înainte de lansarea din aprilie a celui mai nou album, “9 Dead Alive” au filmat un episod pentru celebra serie “Live From The Artist’s Den”, alăturându-se unei companii selecte și extrem de diverse, compusă din artiști ca Robert Plant, Soundgarden, Norah Jones, Adele, Elvis Costello…
Postat: 26/02/2014 | Autor: Adrian C | Înscris în: Știri | Tags: chitara, chitarist, clasica, flamenco, jazz, paco de lucia |
Unde se duc marii muzicieni când se duc? Cel mai probabil în marea orchestră din ceruri și continuă să facă muzică.
Astăzi a venit vestea că ne-a părăsit Paco de Lucia, unul dintre marii muzicieni ai secolului XX.
Chitarist, compozitor, producător, a fost descris ca “un titan al chitarei”, indiferent ce gen a ales pentru a se exprima. Fie că a condus noul val flamenco, fie că a trecut cu imens succes prin jazz sau clasică, influența lui a fost comparată cu a celor mai mari, precum Segovia.
Odihnește în pace, mulțumim pentru muzică!
Postat: 09/05/2012 | Autor: Adrian C | Înscris în: Muzică | Tags: "God Told Me To", acoustic, blues, country, flamenco, guitar, john 5, metal, rock |
Adică al șaselea album solo, “God Told Me To”. Apărut ieri, 8, în Statele Unite și programat pentru mâine, pentru Europa. Sau așa ceva.
John Lowery (pe numele din buletin) este un paradox pentru mine. Nimeni nu-i contestă abilitățile tehnice excepționale, dar nu mai știu un alt caz atât de divers stilistic și în același timp atât de consistent și unitar.
Da, este cunoscut mai ales ca și chitarist de metal (cu Marilyn Manson, acum cu Rob Zombie). Da, și-a inventat propriul gen muzical, country-metal. Dar, în același timp, este și compozitor în echipa Chrysalis Records și a lucrat cu oameni precum Avril Lavigne, Lynyrd Skynyrd, k.d. lang, Paul Stanley, Meat Loaf, Scorpions și câți alții încă. Este un individ care s-a urcat pe scenă cu Les Paul purtând încă machiajul de la concertul Marilyn Manson, cu un Telecaster (oh, ce insultă). Și l-a făcut pe răposatul să se oprească din cântare doar ca să-l poată asculta mai bine…
“God Told Me To” a fost aclamat deja ca cel mai bun album solo al său de până acum. Cu siguranță e cel mai divers. Probabil și cel mai accesibil. Continuă să decapiteze electrico-industrial, dar apar momente absolut neașteptate. De la coverul instrumental al “Beat It”, trecând prin flamenco (“Noche Acosador”), blues acustic (“Asland Bump”), sau pur și simplu chitară acustică (“The Castle”, “The Lie You Live”). De la shredding-ul din deschidere, “Welcome To Violence”, până la momentul atmosferic de închidere al albumului, “Creepy Crawler”. O feerie!
“Welcome To Violence” nu e primul single de pe album, ci al doilea (primul a fost “Beat It”). Dar e primul clip. Mai multe piese în pagina de Facebook a blogului. Acum ma scuzați, trebuie să pun albumul pe repeat și să mă înscriu în fan clubul oficial. God told me to.