Noaptea chitariștilor Vărsători
Postat: 15/02/2015 Înscris în: Live | Tags: 2015, acustic, blues, blues rock, eugen caminschi, Florin Ochescu, Live, lucian clopo cioarga, mugurel deaca diaconescu, Nicu Patoi, noaptea chitaristilor varsatori, Silvia Dumitrescu Scrie un comentariuUn eveniment anual care a căpătat deja o tradiție s-a desfășurat în unul dintre puținele locuri încă disponibile acestui gen de muzică, Muzeul Țăranului Român, joi, 11 februarie.
Într-o variantă ușor modificată anul acesta (a lipsit Berti Barbera), Vărsătorii au fost, ca de obicei, Florin Ochescu, Nicu Patoi, Eugen Caminschi și Mugurel “Deacă” Diaconescu. Au avut și invitați, Silvia Dumitrescu și Lucian “Clopo” Cioargă.
Nici o surpriză și nici un fel de dezamăgire pentru cei care știau la ce să se aștepte, un festin acustic asigurat de câțiva dintre muzicienii noștri de top; o sărbătoare muzicală, o lecție de cel mai înalt nivel de instrument și un jam session care ar face să saliveze orice pasionat de chitară de pe mapamond.
Până la urmă, este o sărbătoare personală la care am avut și noi privilegiul să fim invitați. Sărbătoare pe care nu o vom rata ori de câte ori se va repeta și vor avea plăcerea să ne cheme.
După weekend, hai noroc Vali!
Postat: 14/02/2011 Înscris în: Știri | Tags: blues, DOLE, Dust Bowl, Feel Like Makin Love, Florin Ochescu, Joe Bonamassa, Nicu Patoi, Paul Rodgers, Queen, rock, Silvia Dumitrescu, Valentine Scrie un comentariuȘi a mai trecut un weekend. Fiecare cu programul propriu, eu am semnat condica la Gyuri’s Pub, așa cum am promis, De fapt, nu atât la pub (arhiplin, a ieșit și soarele, și lumea din casă), cât la cântare – D.O.L.E. & Friends. D.O.L.E. sunt Deacă, Ochilă și Lapi, friends au fost Silvia Dumitrescu și Nicu Patoi. Nu spun decât că a fost și blues, a fost și rock, și în general a fost foarte mișto, exact cum mă așteptam; curioșii să-și facă o părere proprie data viitoare.
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Ce cântări mi-am pus în calendar săptămâna asta?
Miercuri, 16, este Aquarius în Tribute. Din nou se sărbătoresc Vărsătorii – Berti Barbera, Florin Ochescu, Nicu Patoi, Eugen Caminschi, Mugurel Diaconescu.
Joi, 17, în Big Mamou avem Up To Eleven și Astero. Post-grunge, alt.indie și alte arome de același gen, be there. A da, și un alt lot de Vărsători sărbătoribili (trei în Up To Eleven, n-am verificat Astero).
* * *
Joe Bonamassa va avea album nou pe 22 martie, “Dust Bowl”. Gurile rele spun că este în studio din ianuarie pentru al doilea album al Black Country Communion. Click pe poză și se poate lua piesa titlu a “Dust Bowl”, de la Joe, nașu mare. Mă rog, presupune să vă înscrieți pe lista pentru newsletter, dar omul e pașnic, nu spameaza, am verificat pe pielea mea.
* * *
Și uite că a venit iar Valentine’s Day.
Da, știu că e de import, știu că n-avem noi treabă cu Sfântul Valentin (în calendarul ortodox există un Sfânt Sfințit Mucenic Valentin, episcopul Umbriei, pe 30 iulie; habar n-am ce a făcut, e acolo pe listă, după Sila, Silvan, Crescent, Andronic și Iulita).
Eu zic să fie primită și ziua de Valentine. Mai bine o sărbătoare în plus, decât una în minus. Pretext pentru pupături, cine romantice și lugu lugu. Să trăiască!
Hai happy Valentine’s Day și să fim iubiți cu toții! Preferabil de cine dorim, dacă se poate și ne face bine la sănătate. Aloha!
La mulți ani Florin Ochescu!
Postat: 09/02/2011 Înscris în: Muzică | Tags: blues, chitara, chitarist, Florin Ochescu, rock Scrie un comentariuNu o să mă apuc să compilez istoria lui Florin, a făcut-o Radu Lupașcu, în Arta Sunetelor. Atât istoria, cât și un interviu exhaustiv.
Faptul că nu are un siteweb propriu, sau măcar o pagină pe Facebook, mi se pare absolut consistent cu el însuși. Nu pentru că ar avea vreo problemă cu tehnologia (din contră), doar cred că păcatuiește printr-un exces de modestie.
A cântat pe primul disc pe care l-am cumpărat vreodată, “Puterea muzicii” – Progresiv TM. Ce mi-o fi venit să cumpăr așa ceva la frageda mea vârstă de atunci nu m-am dumirit nici până acum, dar încă mai țin minte pasaje din el.
Am crescut privindu-l pe scenă, alături de trupele prin care a trecut (aș zice chiar trupele pe care le-a marcat).
Este unul dintre cei mai normali oameni pe care îi cunosc, mereu amabil și ușor de abordat. E cam târziu să-l învețe cineva conceptele de fiță și show off. Dacă aveau pe ce să se prindă ar fi făcut-o, dar n-au avut nici o șansă.
Mereu curios și informat, orice conversație este un deliciu. N-o să-i aduc elogii despre cunoștințele și înțelegerea întregului fenomen muzical, nu numai al instrumentului preferat. În schimb, l-am urmărit absolut fascinat de destule ori, cântând, explicând, povestind… Dacă aș fi fost fotografiat, probabil că aveam expresia copilului ce tocmai l-a surprins pe Moș Crăciun în flagrant, desfăcând sacul cu jucării.
Mă bucur enorm că îl cunosc și sper din tot sufletul să îi pot ura la mulți ani, pe 9 februarie al multor ani de acum încolo. Mulțumesc frumos!
Midnight Burst 