Yngwie Malmsteen revine cu un nou album la sfârșitul lunii martie

La trei ani după World On Fire, Yngwie Malmsteen va reveni pe 29 martie cu Blue Lightning, la Mascot Records / Mascot Label Group, cel de al 21-lea album de studio al său sub nume propriu.

Yngwie Malmsteen, photo by Austin Hargrave

Photo by Austin Hargrave, courtesy of Mascot Label Group

Deși arhicunoscut pentru abordarea neoclasică, cu puternice influențe Paganini și Bach,  Malmsteen a fost mereu un fan al bluesului. Crescut într-o familie cu educație muzicală clasică, odată ce a primit prima chitară la vârsta de cinci ani, primul album pe care a încercat să-l emuleze a fost clasicul lui John Mayall din 1966, Blues Breakers with Eric Clapton.

Ca și Inspiration (1996), Blue Lightning este un omagiu adus predecesorilor, dar într-o cheie mai degrabă blues rock, dar nu numai. De la Foxey Lady și Purple Haze (Malmsteen este și un fan declarat Hendrix), trecând prin Blue Jean Blues, While My Guitar Gently Weeps și Forever Man, până la alegeri mult mai puțin evidente, precum controversatul (la vremea lui) Paint It Black al Rolling Stones sau mult mai puțin cunoscutul Demon’s Eye al lui Deep Purple.

Spre deosebire de Inspiration, nu doar că Blue Lightning aduce și patru piese originale, într-un groove blues consistent cu restul materialului, dar surpriza cea mai mare este asumarea sarcinilor vocale de către Yngwie. Nu este o premieră absolută și se achită de sarcină absolut onorabil, dar cu siguranță va fi o surpriză majoră pentru cei ce îl limitau la postura de chitarist.

Înregistrat în pauze de turnee pe parcursul a mai bine de zece luni, Blue Lightning se anunță ca o apariție interesantă, o prezentare a unei fațete mai cunoscute a personalității unui artist cu o carieră ce se întinde deja pe mai bine de patru decenii.

Adrian Coleașă

Pre-order Blue Lightninghttp://smarturl.it/Yngwie_Malmsteen

Cover_M75782_CD

Tracklist Blue Lightning

1. Blue Lightning
2. Foxey Lady
3. Demon’s Eye
4. 1911 Strut
5. Blue Jean Blues
6. Purple Haze
7. While My Guitar Gently Weeps
8. Sun’s Up Top’s Down
9. Peace, Please
10. Paint It Black
11. Smoke On The Water
12. Forever Man

Bonus Tracks (Vinyl & Deluxe CD)
13. Little Miss Lover
14. Jumping Jack Flash


Pentru prima dată în România, Marco Mendoza

Marco Mendoza și-a început cariera profesională în 1989, cântând pe albumul solo al lui Bill Ward, fostul toboșar de la Black Sabbath.

Iar Ward a fost doar începutul unei liste foarte lungi de staruri cu care a lucrat, ca și trupele din care a făcut parte, de la Thin Lizzy și Whitesnake, până la Dead Daisies, în ziua de azi.

În martie a ajuns în fine și în România. Turneul său solo a avut până la urmă cinci opriri la noi (deși inițial se anunțaseră doar trei) – București, Cluj, Timișoara, Râmnicu Vâlcea și Craiova.

Marco Mendoza @alllive, by Adrian Coleașă

Photo by Adrian Coleașă

Prefața turneului românesc a fost surpriza unui clinic găzduit de alllive, marți 28 martie.

Pe Marco l-am întâlnit personal în 2013, la Frankfurt Musikmesse, așa că știam foarte bine cât de amabil poate să fie. Ceea ce au constatat și participanții la clinic – glume, multe povești și încă și mai multe sfaturi bazate pe o experiență de trei decenii la cel mai înalt nivel profesional, în cea mai dezvoltată piață de show business din lume

O desfătare pentru cei prezenți, o ocazie ratată pentru mulții artiști absenți. Dar nu-i așa, noi le știm pe toate, nu avem nevoie de sfaturile altora, nici de cariere internaționale. Poate altă dată.

The Groovy Bastards @HRC, by Adrian Coleașă

Photo by Adrian Coleașă

Miercuri, 29 martie, Hard Rock Café București a fost gazda primului show.

The Groovy Bastards au fost o alegere inspirată pentru deschidere și cu siguranță au câștigat noi fani. Cu siguranță merită urmăriți în continuare.

Marco Mendoza @HRC, by Adrian Coleașă

Photo by Adrian Coleașă

Power trio-ul este o formulă extrem de puternică. Acompaniat de chitaristul Fabio Cerone și de toboșarul Pino Liberti, Mendoza a ridicat în picioare sala și a oferit o demonstrație plină de exuberanță de muzică și showmanship.

De la fusion la blues și de la funk la hard, a fost unul dintre concertele ce îmi vor rămâne ca referință. Ca un simplu reper, prefer versiunea lui de la Higher Ground celei înregistrate de RHCP. Cam atât de bun a fost.

Mendoza a cântat (inclusiv din mijlocul spectatorilor), a luat pe sus sala și a antrenat-o în sărbătoarea al cărei MC a fost și ne-a lăsat pe toți mai fericiți și mai plini de energie.

Marco Mendoza @HRC, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Nu a plecat fără să salute pe oricine a vrut un autograf, o poză sau doar să schimbe o vorbă. Nu, nu un meet&greet plătit pentru VIP, pur și simplu “sunt la ieșire, la masa de merch, dacă vreți să spuneți hello vă aștept”. Și acolo a fost, până când a plecat și ultimul om. Cu același zâmbet pe față și aceeași amabilitate a semnat tot ce i s-a pus în față (inclusiv un bas), s-a pozat, s-a pupat și a vorbit cu oricine a dorit

Sunt convins că următoarele show-uri au fost la același nivel și îl aștept să revină, așa cum a promis. Poate în octombrie.

Cum a fost la clinic, puteți vedea aici (galeriile foto complete aici și aici), iar cum a fost la concert, aici (galeriile foto complete aici și aici).

Adrian Coleașă