Adio Paco de Lucia!

Unde se duc marii muzicieni când se duc? Cel mai probabil în marea orchestră din ceruri și continuă să facă muzică.

Astăzi a venit vestea că ne-a părăsit Paco de Lucia, unul dintre marii muzicieni ai secolului XX.

Paco de Lucia (2007) Chitarist, compozitor, producător, a fost descris ca “un titan al chitarei”, indiferent ce gen a ales pentru a se exprima. Fie că a condus noul val flamenco, fie că a trecut cu imens succes prin jazz sau clasică, influența lui a fost comparată cu a celor mai mari, precum Segovia.

Odihnește în pace, mulțumim pentru muzică!


La Mulți Ani Stratocaster!

Puneți un om de pe stradă să deseneze o chitară electrică. Cel mai probabil va desena ceva ce seamănă cu un Fender Stratocaster, atât de de bine întipărită este această imagine în mintea noastră colectivă.

Leo Fender (care nu cânta și studiase ca să devină contabil) și-a demonstrat încă o dată genialitatea cu acest design nemodificat esențial din 1953 încoace. În 1954, când a început comercializarea, părea o chitară lansată de nave spațiale extraterestre și a rămas la fel de modernă până în ziua de azi.

Nu există gen muzical în care să nu fi apărut Stratocaster-ul, lista de piese pe care se aude pare să nu aibă sfârșit, pe toate continentele, cu tot ceea ce implică muzica în viața noastră. “Modern icon”, termenul pare că a fost inventat pentru Strat. La mulți ani Stratocaster, nu îți urez o viață lungă pentru că sigur o să ai parte de ea!


Chitarele se reinventează, încă un episod

Din aceeași școală de gândire ca și Aristides, finlandezii de la Flaxwood vin cu propria rețetă de material alternativ. Numit… ăăă… Flaxwood.

Poate mai puțin radicală, ideea lor este în esență un compozit de fibră de molid și polimeri. Rezultatul arată spectaculos de frumos și pare a beneficia de toate avantajele materialelor alternative – rezistență la schimbările de umiditate și temperatură, oferind în același timp și avantajele materialelor clasice, respectiv tonul. Pentru că o chitară electrică, chiar și solidbody, rămâne în esență tot un instrument acustic.

Sunt un nume nou printre constructorii de chitare, doar din 2006, dar au idei. Și mai bine decât atât, le și pun în aplicare.

Și nu fără succes, Premier Guitar sunt dintre cei care au avut ocazia să facă un demo al unei chitare Flaxwood, făcută din ăăă… Flaxwood.


Fender Pawn Shop Series

Câteodată, a avea o tradiție în spate face lucrurile mai grele. Fender au aflat-o de mult, pe pielea proprie. De fiecare dată când au încercat să vină cu ceva nou, prima reacție a publicului a fost „aaa, pai asta nu-i Fender”. Ceea ce nu i-a împiedicat să caute mereu noi metode de a inova, fără a se rupe radical de rădăcinile firmei.

Ultima încercare de gen se numește Pawn Shop Series. Vorba lor, „guitars that never were, but should have been”. Trei modele în serie; două inspirate de un alt model inovativ care inițial a fost întâmpinat cu multă reticență, Squier 51, și un al treilea, o variantă de Mustang. Făcute în Japonia, la un preț absolut rezonabil ținând cont de acest fapt (MSRP $999, prețul de stradă $799.99, respectiv 699-777 euro).

Premier Guitar sunt norocoșii care au obținut exclusivitatea primului demo cu noua serie.

Ca și celelalte produse Fender, Pawn Shop Series vor fi disponibile la Pro Guitar, distribuitorul Fender Musical Instruments Corporation (FMIC), și la resellerii lor.


Și chitarele se reinventează, nu-i așa?

A fost odată ca niciodată un inginer, pe numele său Aristides Poort. Iar inginerul nostru și-a asumat o misiune: să inventeze un material cu proprietăți acustice perfecte. Și anul era 1996.

A lucrat zi și noapte, a studiat toate lemnele posibile, toate construcțiile de instrumente la care a avut acces. Universitatea din Delft s-a cutremurat de magnitudinea întrebării: “ce se întâmplă cu unda de sunet în material, la nivel celular?”.

Unsprezece ani au trecut într-o clipă și anul 2006 a văzut răspunsul și nașterea unui nou material, nou-nouț, pe numele său de botez Arium. Ursitoarele i-au prezis diverse și a pornit pe drumul către instrumentele ce îl vor folosi.

Încă trei ani au trecut ca vântul și ca gândul, în 2009 se întrupa primul instrument finalizat. Și ce putea fi altceva decât o chitară electrică? Campionul ei, un alt olandez, Adrian Vandenberg.

Cineva, să nu dăm nume, persoană importantă, a exclamat de când a văzut prima poză: “asta arată ca un BMW tunat”. Aș merge și mai departe, e ca și lăsată în urmă de o navă spațială (sau o mașină a timpului?).

Lansată pe piață la NAMM, în 2010, chitarele Aristides (OIO și O5O – basul), de-abia și-au început marșul. Dovadă stau teritoriile cucerite, încet, dar sigur.

Site-ul oficial – http://www.aristidesinstruments.com/
Pagina Facebook oficială- http://www.facebook.com/aristidesinstruments