Body Count numără din nou victime

Au trecut opt ani de la ultimul album, “Murder 4 Hire” și 22 de la debut. Din membrii originali, au rămas doar Ice-T și chitaristul Ernie C.

Deși Ice-T este cunoscut mai mult ca rapper, a fost mereu interesat de rock, printre trupele cu care a fost crescut de vărul Earl numărându-se Black Sabbath și Led Zeppelin. Mai târziu, când lansa Body Count, cita nonșalant nume ca Napalm Death și Slayer.

“Cop Killer” a produs un scandal monstruos și i-a consolidat reputația de individ dubios, periculos și de evitat. E foarte adevărat că are gura mare și nu ezită să-și susțină părerile de multe ori incomode. Pe de altă parte, eu nu pot decât să îi apreciez franchețea și atitudinea.

În plus, este genul de om care se implică în proiecte sociale, comunitare și de caritate fără să-și facă vreodată reclamă cu ele.

“Manslaughter” este cel mai nou album, de-abia al cincilea din istoria agitată a trupei.

Nu sunt multe de spus, e un album tipic Body Count. Aceeași furie, direct în față, la un nivel de ferocitate comparabil cu debutul lor. Cei care îi plac vor fi încântați, ceilalți își vor vedea de treabă. Mai bine așa, nici o șansă să fie ascultați prin birourile corporațiilor. Poate anecdota albumului, reînregistrarea “99 Problems”, pe care lumea o crede piesa lui Jay-Z. Nu, pisi, este Ice-T și nu e vorba despre căței și alte chestii drăguțe.


După mulți ani

S-o luăm în ordinea notorietății.

Black Sabbath au arătat astăzi oficial prima piesă de pe noul album cu Ozzy. Despre asta s-a tot povestit, s-a telenovelit, iată că se și întâmplă. Albumul se numește “13” și primul extras este “God Is Dead?”. Aș fi vrut să postez linkul oficial, nu vreo dubioșenie din cine știe ce emisiune de radio, dar UMG au considerat potrivit să blocheze distribuția acestui clip pentru România (conform YouTube). Mulțumim!

Pe de altă parte, mă lasă cam rece. Fără a le desconsidera importanța fundamentală în tot ce înseamnă metal astăzi, n-am fost vreodată un fan. Mie mi-au plăcut fără Ozzy și Ozzy fără ei. Ce am ascultat din noul album nu mă face să-mi schimb gusturile. Nu sunt convins că o să-mi pară rău dacă o să-i ratez live, sigur regret că nu i-am văzut pe Heaven & Hell decât pe dvd.

A doua revenire, culmea, se numește tot “13”. Are 13 piese, a ieșit pe 26 martie după 13 ani de la precedentul și înseamnă revenirea Suicidal Tendencies.

Suicidal Tendencies 13

Cineva întreba cărei categorii de fani ai lor se adresează – thrasherilor, punkerilor, crossover? Răspunsul probabil că este “tuturor”. Are atitudine, are vână, trăiește.

Și nu pot să mă împiedic să compar cele două albume și cele două prezențe. Dincolo de importanța istorică a Sabbath-ului, eu mă duc să ascult Suicidal. Cyco STyle!