Jake E. Lee & Red Dragon Cartel

Ozzy a avut mereu un fler deosebit la chitariști excepționali. După ce Ozzy a ezitat între Jake E. Lee și George Lynch, Jake a fost cel ce i-a urmat regretatului Randy Rhoads. Omul cu recomandarea a fost basistul Dana Strum, care îl adusese și pe Randy.

Jake E. Lee a scos două albume clasice cu Ozzy, “Bark At The Moon” și “The Ultimate Sin”. Problema a fost creditarea pieselor (și evident drepturile de autor); “Bark At The Moon” este creditat în întregime lui Ozzy, Albumul s-a vândut în trei milioane de exemplare doar în State, ”So Tired” și “Bark At The Moon” au fost single-uri de succes și toți banii s-au dus în contul lui Ozzy. Mai târziu, Jake a declarat public că el a scris “Bark At The Moon”.

Extrem de plauzibil, cu atât mai mult cu cât următorul album, “The Ultimate SIn”, este creditat în întregime lui Lee și basistului Bob Daisley. Singura exceptție, “Shot In The Dark”, cel mai mare hit american al lui Ozzy de până atunci, scris de Lee și Phil Soussan. Din nou cu probleme de culise, gurile rele spun multe, evident legate de drepturile de autor și banii aferenți.

Jake E. Lee a fost concediat de Sharon printr-o telegramă, așa că și-a văzut de viață și de noua trupă, Badlands. Trei albume (dintre care unul postum), succes rezonabil și povestea s-a terminat la începutul anilor ‘90.

De atunci a rămas relativ în umbră, deși albumele solo și diversele colaborări au fost aplaudate de critici (“A Fine Pink Mist” a fost comparat la vremea lui cu “Surfing With The Alien”).

Vremurile s-au schimbat și Jake revine cu o nouă trupă, Red Dragon Cartel. Bașca diverse bunătăți, cum ar fi modelul semnătură de la Charvel.

Cu o mulțime de invitați pe album, cineva se pare că dorește să-i relanseze cariera lui Jake. Robin Zander (Cheap Trick), Paul Di’Anno, Rex Brown (Pantera, Kill Devil Hill)…

Muzical, atinge cele mai bune momente din vremurile Ozzy și Badlands. Mult mai Ozzy decât Badlands, îmi sună mie. Clipurile oficiale sunt destule și încă nu am găsit unul care să-mi displacă – “Feeder”, “Shout It Out”, “Deceived”.

Pe ansamblu, un album solid, mă bucur că a revenit, era/este un chitarist prea bun ca să dispară în neant,