The Best Of David Gray

David Gray este mult mai cunoscut în România decât cred cei care nu îi introduc piesele în playlist-urile radio-urilor sau promoterii care nu l-au adus vreodată pe aici.

Deși a scos primul album, A Century Ends, în 1993, a trebuit să aștepte până la sfârșitul lui 1998 li cel de-al patrulea,  White Ladder, pentru a cunoaște succesul muncit din greu.

By (Kirk Stauffer) - Own work, CC BY-SA 3.0

Acuzat multă vreme că ar fi depresiv și deprimant, mi s-a părut întodeauna doar liniștit și liniștitor. Dar apele liniștite sunt adânci, nu așa se spune?

Despre albumul anterior de studio (al zecelea) am scris anul trecut. Mutineers, a fost un album pe care îl ascult cu plăcere și acum și va ma dura ceva până la următoarea apariție cu material 100% original. Între timp, în octombrie va apărea o compilație, The Best Of David Gray.

Acum câteva zile practic îi acuzam pe Placebo că scot încă o compilație inutilă, doar ca să mai facă niște bani. Gray e încă departe de ei în acest demers comercial dar mi se pare mult mai scuzabil, atâta timp cât (încă) nu a exagerat cu asta. În plus, îmi arog dreptul să mi se pară mult mai interesant și în general să rezonez mult mai bine cu mesajul său.

În concluzie, un best of și o ocazie bună de a-l descoperi pentru cei care nu-l cunosc, album asezonat cu două piese noi, Smoke Without Fire și Enter Lightly. Și poate-poate, până la urmă, vreodată, ajungem să-l vedem și pe la noi.


Richie Kotzen pune noul dvd live pe net

“Live 2015” este titlul simplu al noului DVD Richie Kotzen. Înregistrat pe 2 februarie 2015 în Japonia, la Akasaka Blitz, este disponibil pe YouTube în întregime, pe canalul oficial al artistului.

Richie e un om ocupat. Pe lângă activitatea cu The Winery Dogs (cel de-al doilea album, Hot Streak, a apărut în septembrie), își vede de cariera solo, al 20-lea album, Cannibals, apărând tot anul trecut.


The White Buffalo

Câteodată, apare din neant un artist care ți-e complet necunoscut și a cărui muzică te ia pe sus și nu te mai lasă să atingi pământul.

Cam așa mi s-a întîmplat în seara asta cu The White Buffalo.

The White Buffalo

Născut în Oregon și crescut în California, Jake Smith asculta punk și nu a pus mâna pe o chitară până la 19 ani. The White Buffalo a fost numele viitorului proiect, tras dintr-o pălărie cu sugestii ale prietenilor din anii de colegiu.

2002 a adus albumul de debut, Hogtied Like a Rodeo, re-înregistrat apoi în 2008. Urmat trei ani mai târziu de The White Buffalo EP, și-a găsit locul într-un program de concerte ce a străbătut Statele Unite, Japonia și Australia.

Când surferul profesionist Chris Malloy i-a ascultat muzica, a inclus imediat Wrong pe coloana sonoră a filmului său Shelter. Ceea ce s-a întâmplat mai târziu și pe coloanele sonore ale Sons Of Anarchy și Californication.

EP-ul din 2010, Prepare For Black & Blue, l-a adus în atenția casei de discuri Unison Music, care l-a semnat imediat.

Prima apariție la Unison a fost EP-ul The Lost And Found, în 2011, urmat de publicarea albumelor Once Upon A time In The West (2012), Shadows, Greys & Evil Ways (2013) și Hogtied Revisited, anul trecut.

Descris ca un continuator al povestitorilor de calibrul lui Waylon Jennings, fără a contrazice această opinie, mi se pare mai degrabă un amestec de Eddie Vedder și David Gray, cu o capacitate excepțională de a atinge puncte sensibile și a stârni emoții, ceea ce până la urmă este atributul tuturor marilor artiști.

Până la urmă, catalogările contează prea puțin, eu mă duc să mai ascult o dată epilogul Sounds Of Anarchy, Come Join The Murder, piesă pe care l-a avut colaborator pe Kurt Sutter, creatorul seriei.


Bob Seger, still riding

La 69 de ani, Bob Seger este o instituție americană, din aceeași familie muzicală ca și Bruce Springsteen, Tom Petty sau John Mellencamp.

"Bob Seger 2013" by Adam Freese - Mitchell, SD - Flickr: 25-004. Licensed under Creative Commons Attribution 2.0 via Wikimedia Commons

Nu s-a bucurat vreodată de succesul internațional al lui Springsteen (chiar dacă Turn The Page, compusă de el, a fost piesa cea mai bine clasată în topurile americane pentru Metallica), cu toate că sa început să cânte cu un deceniu întreg înaintea The Boss.

Nu și-a uitat vreodată rădăcinile și s-a adresat mereu celor ce muncesc din greu cu mâinile. De câte ori a avut ocazia, a sprijinit industria automobilelor din orașul natal, Detroit.

Cântecele sale se constituie într-un șir lung de hituri – Night Moves, Turn The Page, We’ve Got Tonight, Against The Wind, Shakedown, Mainstreet, Like A Rock…

În octombrie va apărea Ride Out, primul album de studio după Face The Promise, din 2006, și cel de-al 17-lea album de studio al lui Seger. Într-un mod necaracteristic lui, va cuprinde patru coveruri, printre care chiar și primul single, Detroit Made, compoziție John Hiatt.