În lumea blues-ului modern, instrumentiști de excepție sunt destui, dar cântăreții adevărați mult mai puțini, din păcate. Cu atât mai trist când aflăm despre ei de-abia când ne părăsesc. Finis Tasby a fost unul dintre acei vocaliști venerați mai ales de alți vocaliști. Născut în Dallas, în 1940, a crescut în tradiția Texas blues. Inițial toboșar, în 1962 a format o trupă numită The Thunderbirds în care era basist și cântăreț. De la mijlocul anilor ‘60 a devenit liderul trupei, alături de care a concertat cu cetățeni texani precum Z.Z. Hill (inițial membru al trupei), Clarence Carter, Lowell Fulson sau Freddie King.
În 1973, s-a mutat la Los Angeles și a lucrat, ca basist, cu cei mai mari – BB King, Percy Mayfield, Big Mama Thornton… Anii ‘70 au adus și afirmarea sa ca vocalist și au apărut primele înregistrări. Tot atunci a început și prietenia sa de o viață cu John Lee Hooker, alături de care a apărut des.
Single-urile au continuat în anii ‘80, confirmând nu doar un mare vocalist, dar și un compozitor prolific.
În anii ‘90 a înființat The Mannish Boys, o trupă de veterani ai blues-ului de pe coasta de vest, care au produs până acum 7 albume de studio.
În decembrie 2013 a suferit un atac cerebral care i-a paralizat toată partea stângă a corpului. Speranțele că paralizia va fi temporară iar finis se va putea întoarce pe scenă și în studio s-au năruit ieri, când Walter Trout anunța decesul, la 74 de ani, al celui ce i-a fost prieten și mentor.
Odihnește în pace, Finis Tasby!
Walter Trout & Finis Tasby „CAn’t Help Falling Apart”
Când am dat peste ei, primul lucru care mi-a venit în cap a fost clasicul “așa ceva nu există”. Dar există, puna mâna pe CD Lazăre și convinge-te.
Nu oricine poate să se laude că a inventat o ramură muzicală nouă, dar oamenii ăștia, nemți în buletinele lor, au voie. Cinci voci (dintre care una feminină) plus tobe, atât.
Ceea ce părea aproape o glumă a prins mai bine decât s-ar fi așteptat inclusiv inițiatorii. Pentru că oamenii chiar își văd serios de treabă, de la primul album, din 2006, “A Storm To Come”. Pe care l-au scos singuri.
Și lucrurile s-au pus în mișcare aproape imediat. Festivaluri, turnee, invitații de la prietenii Nightwish sau Rage, tăvălugul a pornit.
Și iar turnee, iar festivaluri, și mai multe invitații.
Vine și 2010, iese și albumul numărul 3, “Tribe Of Force”. Două coveruri, de la Metallica și Grave Digger, dar mai mulți musafiri – Victor Smolski (Rage), Chris Boltendahl (Grave Digger), Tony Kakko (Sonata Arctica).