Wovenwar lansează un nou clip, Cascade

Anul trecut, Wovenwar (As I Lay Dying fără Tim Lambesis) au scos cel de-al doilea album, Honor Is Dead, despre care am scris aici.

Acum, de pe acest album avem un clip video pentru Cascade, clip regizat de chitaristul Nick Hipa.

În același timp, pagina oficială de Facebook a As I Lay Dying a dat un semn de activitate, de Father’s Day, singura ocazie când mai apare câte ceva din 2013 încoace.

Se pare totuși că Lambesis ar fi fost eliberat din închisoare în decembrie, după ce a executat doar doi ani și jumătate din sentința de șase ani primită. Gurile rele spun că are planuri mari și niște contracte gata semnate. Mai o carte, mai un disc, publicitatea negativă pare să funcționeze foarte bine totuși.

Adrian Coleașă


Lecții cu Kirk: 44 Blues

44 Blues este un standard de blues datând de undeva din Louisiana anilor ‘20.

Autorul original este necunoscut (deși se pare că ar fi Little Brother Montgomery), dar a fost popularizat de Roosevelt Sykes în 1929, sub numele de Fourty-Four.

Preluat de mulți, atât instrumental (ca și originalul), cât și cu versuri, a avut versiuni înregistrate de Howlin’ Wolf, Johnny Winter, Little Feat, Eric Burdon, The Kills sau Robert Plant.

Versiunea fingerstyle a lui Kirk este în drop D.

TAB | Partitură | Fișier GuitarPro

Adrian Coleașă


Syn Ze Șase Tri în concert la Sibiu, Deva și Oradea

Syn Ze Șase Tri

Trupa Syn Ze Șase Tri susține la acest sfârșit de săptămână încă trei concerte din cadrul Resurrection Tour 2017.

Recunoscuți pentru concertele lor de impact vizual major (armuri, secure, steaguri, simboluri din mitologie), timișorenii vor concerta la Sibiu (joi, 22 iunie, Oldies Pub), Deva (vineri, 23 iunie, John’s Pub) și Oradea (sâmbătă, 24 iunie, Moszkva Kavezo).

La Sibiu, Syn Ze Șase Tri este invitatul special al Wacken Metal Battle, concurs care va trimite la Wacken Open Air 2017 o singură formație românească; în concurs vor fi Saddayah, E-an-na, Guerrillas și Divided By Perception: https://web.facebook.com/events/1817402588477090/

Pret bilet: 25 lei, acces de la ora 20.00.

La Deva, Syn Ze Șase Tri cântă alături de Saddayah, prețul biletului fiind 15 lei, iar accesul făcându-se de la ora 21.00: https://web.facebook.com/events/205599229959830/

La Oradea concertul va fi deschis de Diseased Mind, accesul va fi de la ora 19.00, iar biletul costă 15 lei până sâmbătă sau 20 lei în seara concertului: https://web.facebook.com/events/1952334908311380

Cu ocazia acestor concerte Syn Ze Șase Tri lansează un nou model de tricou. Intitulat „Moon Lightning”, modelul va fi disponibil la cele trei concerte, ulterior el putând fi achiziționat și de pe site-ul oficial al formatiei, www.synzesasetri.ro. Tricoul va costa 50 de lei și va fi disponibil în toate mărimile (S, M, L, XL, XXL tricouri de baieți, S, M, L girlieuri).


NAVI și-a lansat albumul de debut, „Songbird”

Pe 8 iunie, cântăreața NAVI și-a lansat albumul de debut, „Songbird”, sub egida Electrecord. LP-ul conține 14 piese indie-pop compuse de artistă împreună cu Marian Nica și inspirate din cele mai dificile și speciale momente din viața ei.

NAVI, by Anya Dimitrov

Photo by Anya Dimitrov

Albumul „Songbird” a fost prezentat publicului și jurnaliștilor de muzică printr-o dublă lansare: un eveniment la magazinul Muzica, unde lui NAVI i-au fost alături dna. Cornelia Andreescu (director general Electrecord), Catinca Roman, scriitoarea Cristina Nemerovschi și Saveta Bogdan; plus un concert la Copper’s Pub, în cadrul căreia solista și-a prezentat pentru prima oară live noile piese, în prezența unui public numeros și foarte receptiv la stilul nonconformist al lui NAVI.

„Se spune că ai o viață să-ți faci primul album și foarte puțin timp să îl creezi pe al doilea. Mie mi-a luat o viață – scurtă până acum, dar intensă, să trăiesc și să adun poveștile din care am scris aceste piese – și doi ani lungi de studio, în care m-am redescoperit și m-am construit ca artist. Ce se aude pe acest album e sufletul meu pus pe note, întors pe toate părțile și dezbrăcat frumos, de toate convențiile, pentru oricine își dorește să asculte și să simtă”, declară NAVI.

Albumul „Songbird” by NAVI este disponibil pe CD în magazinele de muzică din București și din țară, precum și în format digital pe toate platformele importante de distribuție și streaming.

iTunes: https://itunes.apple.com/us/album/songbird/id1241356104
BandCamp: https://navisongs.bandcamp.com/album/songbird
CD: http://www.m-play.ro/produs/Songbird-18847

De asemenea, albumul lui NAVI poate fi ascultat integral și pe Youtube:

Toate link-urile de cumpărare, precum și mai multe informații despre album se găsesc pe site-ul oficial al lui NAVI: http://www.navisongs.com/music/songbird/

NAVI a lansat acum patru single-uri de pe „Songbird”, cel mai recent fiind „My Diary”:

DESPRE NAVI

NAVI este o tânără cântăreață și compozitor care s-a remarcat scriind pentru artiști (Morandi, Hotel FM, Foișorul de Foc, Bijou, Vaida și mulți alții), precum și în proiectul acoustic pop Alexandra & Alec. Din 2012 se concentrează exclusiv asupra proiectului ei solo, iar în 2014 și-a lansat primul single, „Picture Perfect”, însoțit de cel mai controversat videoclip pop filmat vreodată în România. I-au urmat „The Burning Process” și „Eyes Wide Shut”, videoclipuri regizate de Marian Nica. În primăvara anului 2017, NAVI a semnat cu prestigioasă casă de discuri Electrecord.

www.navisongs.com
www.facebook.com/navisongs
www.instagram.com/navisongs


Cobra Fest 1.0 – Și a fost ziua a doua

A venit și ziua a doua a Cobra Fest. După petrecerea de la finalul primei zilei și încă sub impresia ei, am pierdut startul spre Fabrica și am ratat primele două nume, Am Fost La Munte Și Mi-a Plăcut și Navi. Mea culpa!

Tragic, by Anca Coleașă 2017

Photo by Anca Coleașă

Dar Tragic mi-au deschis ziua fulminant. Recunosc, nu-i știam, dar au aruncat în aer scena de la B52. Post-metal/doom scrie pe etichetă dar conținutul este exploziv. Nu am termen de comparație cu vreo altă prestație de-a lor, dar m-au convins să îi urmăresc în viitor. Au setat foarte sus bara pentru cei ce au urmat și au prevestit ceea ce avea să urmeze.

Orkid, by Anca Coleașă 2017

Photo by Anca Coleașă

Orkid nu îmi par avantajați de formula acustică. Au avut fanii lor, cu siguranță sunt oameni care îi plac, abordarea este inventivă (cel puțin prin prisma instrumentelor atipice aduse pe scenă), dar aș prefera să-i revăd într-o variantă electrică înainte să-mi formez o părere.

Cardinal, by Anca Coleașă 2017

Photo by Anca Coleașă

Cardinal, din Constanța, au fost cea mai tânără trupă din festival. aflați la ultimul concert pentru viitorul previzibil (vine bacul, vin plecările la școli diferite). Au lăsat o impresie foarte bună și dincolo de stoner și psihedelic mi-au amintit mai degrabă de Jane’s Addiction decât de QOTSA. Dar deh, referințele fiecăruia diferă.

Valerinne, by Anca Coleașă 2017

Photo by Anca Coleașă

Valerinne sunt un vârf al scenei post-rock românești. Au fost primiți ca atare și au fost la înălțimea așteptărilor. B52 a fost cadrul perfect în care s-a desfășurat setul lor extrem de atmosferic și au setat tonul pentru cele trei trupe australiene ce urmau să încheie festul.

Dumbsaint, by Anca Coleașă 2017

Photo by Anca Coleașă

Dumbsaint au preluat ștafeta și au mers mai departe. Într-o penumbră densă, au asigurat coloana sonoră a unei serii de scurt-metraje ce rulau în timpul setului. Nu m-am putut împiedica să nu remarc arcul peste timp, de la filmul mut și pianistul (sau orchestra) ce-l acompania, la aceste episoade cinematice, acompaniate de o trupă ce se pune singură în umbră și în slujba imaginii.

Meniscus, by Anca Coleașă 2017

Photo by Anca Coleașă

Meniscus au continuat, într-o cu totul altă notă. Instrumentali, dar cu o apariție complet diferită, au dansat, au cântat și au conectat publicul la o sursă de energie comună, aproape arhetipală după modul la care au reacționat spectatorii scăldați în lumina roșie ce inunda scena.

We Lost The Sea, by Anca Coleașă 2017

Photo by Adrian Coleașă

We Lost The Sea au fost apoteoza festivalului, încheierea perfectă. Cea mai cunoscută dintre cele trei trupe australiene (aflate în turneu împreună în Europa) a intrat la orele mici ale zilei următoare și a luat pe sus publicul.

Am auzit comentarii că n-au fost în formă, că puteau mai bine, că una, că alta. Tot ce se poate, dar din punctul meu de vedere au fost întruchiparea perfectă a genului, iar adjectivul care îmi vine cel mai pregnant în minte este epic. De la delicat și intim la grandios într-un singur set.

În rest, cum am zis și ieri, un festival impecabil, fără vreun moment de umplutură, cum îmi doresc multe altele. Cu un public mișto, o atmosferă pozitivă și mulți muzicieni rămași în zonă, mult după ce cântaseră, fani atenți la ceea ce se întâmpla.

Mulțumesc, la cât mai multe ediții!

Galeriile foto ale zilei sunt disponibile aici și aici, ca și aici și aici.

Adrian Coleașă