BluesFest Dublin 2018 – ziua a doua

Și a venit ziua a doua, cea mai roots și country dintre zilele festivalului. Pe scenă s-au succedat The White Buffalo, Alison Krauss și Counting Crows și zău dacă știu cine a deschis pentru cine.

Afară bătea vântul de toamnă atlantică și înăuntru se spuneau povești despre un spațiu cultural pe care cei mai mulți dintre noi nu îl cunoaștem decât din filme, cărți și iată, din cântece.

The White Buffalo @BluesFest Dublin 2018, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Recunosc, deși poate părea ciudat, prezența The White Buffalo pe afiș a fost imboldul principal de a ajunge la acest festival. Cum, cine? Californication și mai ales Sons of Anarchy au fost seriale de mare succes amândouă și imposibil să nu fi remarcat vocea lui Jake Smith pe unele din cântecele de pe coloana sonoră a lor. Come Join The Murder, concluzia și epitaful unui moment cinematic aproape arhetipal al figurii bikerului outlaw, deși nu este compoziția sa, îi este deja asociată mai strâns decât piesele proprii.

The White Buffalo este de fapt o singură persoană, Jake Smith, indiferent cu cine alege să cânte la un moment dat. Și poate să cânte în orice aranjament își dorește, calitatea compoziției este atât de ridicată încât momentul nu va putea suna altfel decât de la foarte bine încolo. Cu o chitară acustică în brațe, o voce enormă și o prezență monumentală, Jake Smith a fost însoțit în Irlanda de toboșarul Matt Lynott și de basistul Christopher Hoffee, toți trei complici vechi de înfăptuiri muzicale.

Înregistrările de studio reușesc să captureze doar sofisticarea scriiturii (ce face adesea atingere cu rafinamentul și teatralitatea spiritului unui Leonard Cohen) și feelingul interpretării, dar lasă ascultătorul neavizat complet nepregătit pentru revărsarea de energie brută live. Am văzut trupe heavy metal bine cotate care nu reușesc să atingă un fragment intensitatea electrică dezvoltată de acest singur om cu o chitară și un microfon și am înțeles foarte bine de ce unii au preferat să-l catalogheze ca și cow punk și roots rock.

The White Buffalo a avut doar 40 de minute și un set minimal (dar de care a profitat la maximum). Mi-e greu să scriu fără superlative, dar cel puțin pentru mine, Johnny, Willie; Waylon și Kris au deja un moștenitor demn ce riscă să-i și întreacă. Outlaw country? Outlaw everything.

Alison Krauss @BluesFest Dublin 2018, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Alison Krauss vine din cu totul altă direcție, chiar dacă teritoriul rămâne același.

Cea mai titrată cântăreață din istoria premiilor Grammy (23 de premii din 42 de nominalizări, la egalitate cu Quincy Jones, amândoi întrecuți doar de dirijorul Georg Solti), Alison este o păstrătoare a flăcării tradiției, o preoteasă devotată conservării moștenirii bluegrass, folk și country.

James Mitchell (chitară), Ron Block (chitară, banjo), Barry Bales (bas), Matt Rollings (pian), Jay Bellerose (tobe) sunt complet în serviciul pieselor, cu o grație discretă și muzicalitate desăvârșită. Peste ei, vocea și vioara lui Alison se suprapun precum porverbiala cireașă peste un tort foarte dulce.

Prestația ei live are o calitate aproape religioasă și sunt momente când poți auzi cum cade un ac în mijlocul mulțimii transfigurate ce umpluse 3Arena. Personalitatea lui Krauss strălucește calm, liniștitor, 90 de minute și mai bine de 20 de cântece, care pulsează de bucurie și muzicalitate desăvârșită. Prezența pe scenă a lui Sidney și a Suzannei Cox (membri Cox Family) adaugă și mai multe nuanțe unor piese binecunoscute publicului. Chiar și decorul are o calitate teatrală și denotă o grijă deosebită și pentru ambalaj, nu doar pentru conținut.

Un moment special al weekendului și văd oameni care părăsesc clădirea după încheierea setului. Au venit pentru Alison Krauss și doar pentru ea.

Counting Crows @BluesFest Dublin 2018, by Anca Coleașă

Photo by Anca Coleașă

Counting Crows erau așteptați cu nerăbdare. Sunt foarte populari în Irlanda și majoritatea publicului îi aștepta, judecând după numărul de tricouri Counting Crows din sală. Serbează 25 de ani ca trupă și nu mai fusesră de câțiva ani prin Dublin.

Au intrat pe scenă foarte casual și cam ăsta a fost tonul întregului set. Relaxat, cu un Adam Duritz pus pe povești nostalgice, un mood mai degrabă melancolic, cu amintiri despre un trecut ce nu mai poate schimbat, doar retrăit inutil.

Enervant pentru unii, care l-au catalogat drept promotorul unei imagini de actor angoasat și neînțeles, dar receptat cald de publicul bucuros de revedere. De altfel, prestația a fost impecabilă, trupa a livrat la nivelul profesional așteptat și dincolo de el, un set mai degrabă focalizat pe primele două albume, August and Everything After (1993) și Recovering the Satellites (1996), cam jumătate din piesele serii.

Sigur că au cântat Mr Jones, dar au evitat succesele comerciale majore precum Big Yellow Taxi (coverul după Joni Mitchell din 2002) și Accidentally In Love (nu-l iubim cu toții pe Shrek?). Probabil nu se încadrau foarte bine cu imaginea de trupă serioasă și profundă pe care au încercat să o proiecteze.

Sigur că a fost un concert bun și, când își luau rămas bun în aceeași manieră discretă în care intraseră pe scenă, mă gândeam cum poate o trupă interesantă să treacă pe sub radarul personal blocat în câteva clipuri puse în heavy rotation.

Și a mai rămas o zi de festival.

Adrian Coleașă

Galeriile foto ale serii sunt disponibile la:
The White Buffalohttps://goo.gl/z5aSQ1 și https://goo.gl/TcK9cA
Alison Krausshttps://goo.gl/yNz4Hz și https://goo.gl/VxwQXz
Counting Crowshttps://goo.gl/pPgTTn și https://goo.gl/Z5wLvZ

Setlist The White Buffalo:

1. Love Song #1 (The White Buffalo EP, 2005)
2. Go the Distance (Love and the Death of Damnation, 2015)
3. Come Join the Murder (Sons of Anarchy OST)
4. Home Is in Your Arms (Love and the Death of Damnation, 2015)
5. Joe and Jolene (Shadows, Greys & Evil Ways, 2013)
6. I Got You (Love and the Death of Damnation, 2015)
7. Oh Darlin’ What Have I Done (Prepare for Black & Blue EP, 2010)
8. This Year (Shadows, Greys & Evil Ways, 2013)
9.  Into the Sun (Prepare for Black & Blue EP, 2010)
10. The Whistler (Shadows, Greys & Evil Ways, 2013)
11. The Pilot (Once Upon a Time in the West, 2012)

Setlist Alison Krauss:

1. River in the Rain (Roger Miller cover)
2. I Never Cared for You (Willie Nelson cover)
3. Stay (Forget About It, 1999)
4. Forget About It (Forget About It, 1999)
5. Baby, Now That I’ve Found You
(The Foundations cover)
6. Ghost in This House (Shenandoah cover)
7. Let Your Loss Be Your Lesson (Little Milton cover)
8.The Lucky One (New Favorite, 2001)
9. Sister Rosetta Goes Before U
s (Sam Phillips cover)
10. It’s Goodbye and So Long to You (The Osborne Brothers & Mac Wiseman cover)
11. Angel Flying Too Close to the Ground (Willie Nelson cover)
12. Didn’t Leave Nobody but the Baby (traditional)
13. I Am Weary (Let Me Rest)
14.  Down to the River to Pra
y (traditional cover)
15. Gentle on My Mind (John Hartford cover)
16. When God Dips His Pen of Love in my Heart (Now That IFound You: A Collection, 1995)
17. Walk Over God’s Heaven
18. When I’ve Done the Best I Can

Setlist Counting Crows:

1. Mrs. Potter’s Lullaby (This Desert Life, 1999)
2. Angels of the Silences (Recovering the Satellites, 1996)
3. Omaha (August and Everything After, 1993)
4. Scarecrow (Somewhere Under Wonderland, 2014)
5. Miami (Hard Candy, 2002)
6. Colorblind (This Desert Life, 1999)
7. God of Ocean Tides (Somewhere Under Wonderland, 2014)
8. Washington Square (Saturday Nights & Sunday Mornings, 2008)
9. Round Here (August and Everything After, 1993)
10. Recovering the Satellites (Recovering the Satellites, 1996)
11. Mr. Jones (August and Everything After, 1993)
12. A Long December (Recovering the Satellites, 1996)
13. Hanginaround (This Desert Life, 1999)
14. Rain King (August and Everything After, 1993)
15. Holiday in Spain (Hard Candy, 2002)


Beth Hart, un nou extras din Live At The Royal Albert Hall

Mai sunt exact două săptămâni până când va apărea cel de al doilea live Beth Hart de anul acesta, Live At The Royal Albert Hall, despre care vorbeam deja acum mai bine de o lună.

Caught Out In The Rain a fost finalul exploziv al concertului, cu sala în picioare și îl avem acum disponibil, în avanpremieră.

Adrian Coleașă


Jason Becker, un nou album solo triumfător

Povestea lui Jason Becker, dureros de reală, pare desprinsă din cărțile motivaționale, o poveste despre talent, determinare și, până la urmă, despre triumf.

Copil-minune al chitarei, a devenit cunoscut încă din adolescență, la doar 16 ani devenind membru al duetului instrumental Cacophony, alături de prietenul său Marty Friedman. După două albume aclamate cu Cacophony (Speed Metal Symphony (1987) și Go Off! (1988)), cariera sa părea lansată pe orbită, atât ca artist solo, cât și ca nou chitarist în trupa lui Dave Lee Roth (unde îl înlocuise pe Steve Vai, plecat la Whitesnake, și cu care a scos A Little Ain’t Enough (1991)).

Dar în 1990, în timpul înregistrării albumului cu Dave Lee Roth, Becker a fost diagnosticat cu SLA (scleroza laterală amiotrofică) și i s-au mai dat trei până la cinci ani de trăit. Și-a pierdut rapid abilitățile fizice, mai întâi pe cea de a cânta la chitară, apoi pe cea de a merge și până la urmă chiar și capacitatea de a vorbi. Și totuși…

Ca și în cazul lui Stephen Hawking, altă victimă celebră a acestei boli incurabile, deși are nevoie de aparate chiar și pentru a respira, mintea i-a rămas limpede și productivă. Cu ajutorul unui dispozitiv conceput de tatăl său, controlat doar prin mișcările globilor oculari a continuat să comunice și chiar să compună muzică.

Nu mai poate cânta, dar prietenii săi i-au oferit bucuroși ajutorul. Și când printre prieteni sunt niște muzicieni ca Steve Perry, Michael Lee Firkins, Marty Friedman, Steve Vai, Joe Satriani, Greg Howe sau Steve Hunter, rezultatul înregistrărilor nu poate decât să împlinească integral viziunea compozitorului.

Perspective (1996) a fost primul album scos vreodată de o persoană cu SLA, urmat de compilația Collection (2008), care avea și trei piese noi. Asta printre mai multe discuri ce strângeau demo-uri și înregistrări din tinerețe.

2018 se va număra printre anii semnificativi pentru Jason Becker. Pe 7 decembrie va apărea inspirat intitulatul Triumphant Hearts, la Music Theories Recordings/Mascot Label Group.

Primul extras al albumului a fost prezentat deja pe 10 octombrie, se numește Valley Of Fire și pe el apar cei numiți The Magnificent 13, adică Michael Lee Firkins, Steve Vai, Joe Bonamassa, Paul Gilbert, Neal Schon, Mattias IA Eklundh, Marty Friedman, Greg Howe, Jeff Loomis, Richie Kotzen, Gus G., Steve Hunter și Ben Woods.

Cel de al doilea extras pe single este Hold On To Love, trebuia să fie inițial o piesă instrumentală. Pe parcurs, cu ajutorul cântărețului californian Codany Holiday și a chitarei lui Daniele Gottardo (care a vizitat Bucureștiul în 2016), a devenit o afirmație pozitivă zdrobitoare în simplitatea ei.

“This is my story, and in a way, everyone’s story. Life – we are all just trying to be happy.” – Jason Becker

Adrian Coleașă

Jason Becker online:
http://jasonbecker.com/
https://www.instagram.com/jasonbeckerofficial
https://www.facebook.com/jasonbeckerofficial/
https://twitter.com/jasonelibecker

Pre-order Triumphant Hearts: http://smarturl.it/JasonBecker

c7fc78b5-526f-4c7f-b22b-41348b65d634

Tracklist Triumphant Hearts

  1. Triumphant Heart (feat. Marty Friedman, Glauco Bertagnin, Hiyori Okuda)
  2. Hold On To Love (feat. Codany Holiday)
  3. Fantasy Weaver (feat. Jake Shimabukuro)
  4. Once Upon A Melody
  5. We Are One (feat. Steve Knight)
  6. Magic Woman (feat. Uli Jon Roth & Chris Broderick)
  7. Blowin’ in the Wind
  8. River of Longing (feat. Joe Satriani, Aleks Sever, Guthrie Govan, Steve Morse)
  9. Valley of Fire (feat. The Magificent 13)
  10. River of Longing (feat. Trevor Rabin)
  11. Taking Me Back
  12. Tell Me No Lies
  13. Hold On To Love (feat. Codany Holiday) [Chuck Zwicky Remix]
  14. You Do It

Concert Vama la Hard Rock Cafe pe 21 noiembrie

Miercuri, 21 noiembrie, de la ora 22:00, BestMusic Live Concerts te invită la Hard Rock Cafe să trăiești o nouă experiență alături de trupa ta preferată, VAMA ! Mai ales că în fața scenei nu vom avea mese, dansul este garantat !

Un concert Vama este o experienţă specială. Trupa şi-a obisnuit publicul cu spectacole în care contopirea artelor este firească. Astfel, efectul generat de muzică, poezie, dans şi actorie este dublat de jocuri de lumini şi imagini video, care transmit simultan mesajul profund al pieselor semnate Vama. Publicul, subjugat de magnetismul lui Tudor Chirilă, traieşte, vibrează şi iubeşte!

La fiecare eveniment din Hard Rock Cafe te bucuri de reîntâlnirea cu legendele muzicii, într-o atmosferă unică. Artiştii preferaţi sunt chiar lângă tine, colecţia de suveniruri te poartă printre file din istoria rockului şi calitatea sunetului îţi oferă cea mai placută experienţă live.

Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și în rețeaua fizică iabilet.ro/retea: Magazinele Flanco, Diverta, Hard Rock Cafe, Cafe Deko, Club Vintage, Club Quantic, Expirat Halele Carol (în intervalul orar: 18:00-22:00), Beraria H, Metrou Unirii 1 lângă casa de bilete Metrorex, Magazinul Muzica, Magazinele IQ BOX – Telekom, Agențiile Perfect Tour, Magazinele Uman, sediul librăriei Libmag (Bulevardul I.C. Brătianu, nr. 6, Sector 3), Casa de balet și pe terminalele Selfpay din toată țara.

Online pe www.iabilet.ro, puteți plăti cu cardul, prin Paypal, pe factură la Vodafone sau Orange cu plata la sfârșitul lunii sau ramburs cu plata cash prin Fan Courier oriunde în țară.

Biletele au următoarele preţuri:

– 119 de lei, cu loc la masă, în sală (doar 200 de locuri)
– 55 de lei, fără loc, în faţa scenei

Hard Rock Cafe Bucureşti se află în parcul Herăstrău – Şoseaua Kiseleff, nr. 32. Locaţia dispune şi de câteva sute de locuri de parcare.

Un eveniment BestMusic Live Concerts recomandat de Magic FM


Weekend death metal cu Saddayah și Mercy’s Dirge la Suceava și la Iași

Ploieștenii de la Saddayah și sucevenii de la Mercy’s Dirge, două formații solide din zona death metal de la noi, vor cânta împreună la acest final de săptămână, după cum urmează:

– vineri 16 noiembrie, Suceava (31 Motor’s Pub – str. Universității nr. 4)

https://web.facebook.com/events/2135480636771651/

– sâmbătă 17 noiembrie, Iași (The Gate Bar – bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 8)

https://web.facebook.com/events/2219185568316218/

Saddayah se află în plin turneu de prezentare a primului său album, „Apopheny of Life”, recent lansat de casa de discuri Loud Rage Music, în timp ce Mercy’s Dirge va veni live cu „Where Dreams Die”, ce prefațează următorul material al trupei.

Prețul biletului la fiecare din cele două concerte este 15 lei, biletele urmând a se vinde numai la intrare, în seara concertului.

Pagini oficiale:
https://web.facebook.com/SaddayahBand/
http://mercysdirge.com