Un supernume, Supersonic Blues Machine

Supersonic Blues Machine au forma unui supergrup de blues, chiar dacă doar liderul lor, toboșarul Kenny Aronoff, este o vedetă în sensul cel mai adevărat al cuvântului. Basistul/producător Fabrizio Grossi și chitaristul texan Lance Lopez sunt muzicieni respectați în industrie, dar cu un profil mult mai puțin vizibil publicului larg. Ceea ce-i unește este aceeași dragoste pentru blues și rock clasic.

Supersonic Blues Machine

Photo courtesy of Mascot Label Group

CV-ul lui Aronoff se citește ca un whos who al starurilor roots (și nu numai), de la John Mellencamp (cu care a petrecut 17 ani și a înregistrat 10 albume), John Fogerty (20  de ani) și Bob Seger, până la Dylan, Joe Cocker sau Rod Stewart.

Fabrizio Grossi are o carieră nu mai puțin prolifică ca și producător și basist, iar lista numelor cu care a lucrat este la fel de impresionantă  și eclectică– Steva Vai, Joe Bonamassa, Zakk Wylde, Ice T, Slash, Paul Stanley, Glenn Hughes, Alice Cooper…

Lance Lopez, chitarist de blues texan, favorit al reverendului Billy F Gibbons, l-a contactat pe Grossi pentru un album solo. Fabrizio cânta cu Aronoff în Goodfellas, un proiect al lui Steve Lukather, iar pasul pentru reunirea celor trei a fost mic. Supersonic Blues Machine s-a născut.

Pe 26 februarie AD a apărut și albumul de debut, West Of Flushing, South Of Frisco, salutat atât de critici, cât și de fani.

Experiența celor trei, dragostea lor pentru blues și pur și simplu plăcerea de a cânta împreună este evidentă în toate momentele înregistrate.

Iar pentru că au mulți prieteni, în studio au poposit și Billy Gibbons, Warren Haynes, Chris Duarte, Eric Gales, Walter Trout și Robben Ford. Jumătate din materialele înregistrate au musafiri, o familie extinsă a trupei, un reminder al unei epoci în care colaborarea, viziunea și momentele muzicale împărtășite erau ceva obișnuit.

O notă aparte pentru cover-ul Ain’t No Love In The Heart Of The City al lui Bobby “Blue” Bland. Fabrizio își dorea o versiune proprie a cântecului din 1983 de când îi văzuse pe Whitesnake la Donnington, iar Lance Lopez cântase cu Bobby Bland pe când avea doar 15 ani. Decizia a fost imediată și versiunea lor este cea mai personală și puternică pe care am ascultat-o de la David Coverdale încoace.

Barca Supersonic Blues Machine și-a început croaziera, o navă elegantă într-o lume ce pare să redescopere din ce în ce mai mult blues-ul și să-l aducă la zi. Încă o dată.

Anunțuri


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s