Black Country Communion continuă șirul videoclipurilor de pe BCCIV

Vineri, 16 februarie, a apărut un nou videoclip pentru o piesă de pe BCCIV, ultimul album Black Country Communion, scos de Mascot label Group pe 22 septembrie anul trecut.

The Crow este o compoziție Bonamassa-Hughes, ca și celelalte de pe album, versurile aparținându-i lui Glenn Hughes.

Asemănarea cu Bulls On Parade a Rage Against The Machine este evidentă. Gurile rele deja strigă “plagiat”, în timp ce suporterii au o explicație – Tim Commerford este un fan declarat al lui Glenn Hughes, iar lickul respectiv vine direct din biblioteca esențială a lui Glenn.

Oricum ar fi, trupa e în mare formă și piesa sună foarte bine.

Adrian Coleașă


Black Country Communion, un nou single

Anul trecut apărea BCCIV, albumul revenirii Black Country Communion, pe care îl anunțam aici.

Acum avem un nou single și videoclip de pe album, The Cove, piesă scrisă cu scopul declarat de a crește nivelul de conștientizare al modului în care sunt tratați delfinii în Japonia.

Un singur cuvânt – epic!

Adrian Coleașă


Black Country Communion revine

Black Country Communion a fost lansat cu surle și trâmbițe, ca un supergrup supriză al anului 2009. Kevin Shirley i-a văzut împreună pe scenă pe Glenn Hughes și Joe Bonamassa și a avut ideea de a face o trupă cu cei doi. Tot a lui a fost și ideea de a-l coopta pe Jason Bonham, iar Derek Sherinian a fost adus pur și simplu pentru că aveau nevoie de cineva care să cânte la orga Hammond, cum spunea atunci Hughes.

BCC 2017, by Neil Zlozower

Photo by Neil Zlozower, courtesy of Mascot Label Group

Inițial au fost comparați (inevitabil) cu Deep Purple, mai apoi (la fel de inevitabil) cu Led Zeppelin. Comparațiile nu sunt lipsite de substanță, dar lucrurile au mers dincolo de cele două șabloane muzicale, iar dovadă stau cele trei albume de studio (plus un live) publicate în cei patru ani de existență ai trupei.

În 2013, Bonamassa anunța că trupa nu va mai continua, Sherinian devenea membru deplin al grupului său solo, iar Hughes și Bonham fondau California Breed, proiect desființat un an mai târziu, după un singur album.

După doar trei ani se pare că Bonamassa a considerat că momentul este potrivit pentru reluarea activității BCC, un anunț oficial a fost făcut în aprilie, iar în septembrie s-a apucat de scris împreună cu Hughes.

Procesul compozițional a durat patru luni, iar noul album a fost înregistrat și mixat la Cave Studios din Los Angeles, supervizat evident de același Kevin Shirley, de facto al cincilea membru al trupei (pentru care a și compus).

BCCIV va fi lansat pe 22 septembrie de către Mascot Label Group, iar pe 2 august a apărut deja un prim single, zeppelinianul Collide.

Hughes, supranumit The Voice Of Rock, și-a dorit un album care să ne scuture, fizic, sufletele și să sune deșteptarea. Ascultând Collide, aș zice că a reușit.

Adrian Coleașă


Black Country Communion

Lung nume, mare trupă, chiar supergroup. Anul trecut, lumea s-a entuziasmat instant numai când a aflat componența – Glenn Hughes (Trapeze, Deep Purple), Jason Bonham (fiul tatălui său), Derek Sherinian (Dream Theater), Joe Bonamassa.

M-am entuziasmat și eu, cam până când am ascultat primul single. Și pentru că nu mi-a plăcut deloc (dar absolut deloc), m-am dezumflat la fel de instant și i-am pus la ignore. Nu întotdeauna și nu pentru toată lumea e o mișcare bună de marketing să dai ceva moka.

Albumul, produs de Kevin Shirley, a apărut pe la sfârșitul lui septembrie 2010, chiar dacă l-am ignorat cu obstinație.

N-a fost infamul single, dar ar fi meritat să fie.

Și a fost atât de bine primit încât au promovat ei ce-au promovat, după care s-au repezit direct în studio, pentru al doilea. Ce să vezi, ce să crezi, nu i-a descurajat că îi boicotam în continuare. Mai rău, mă anunțau pe unde apucau că lucrează la noul album, mai apoi că și apare, prin iunie.

Și iată că perseverența funcționează. De gura lor, într-o bună zi de 2011 am și ascultat albumul eponim de debut (eponim, adică “își dă numele singur”, adică self-titled, am căutat prin dicționare acum vreo 17 ani și mai bine, când mai scriam pe la gazetă). Șiii… lo and behold, vorba insularului, mi-a și plăcut, de m-am uitat urât la mine însumi în oglindă că l-am ignorat aiurea atâta vreme. (Da’ single-ul ăla, “One Last Soul”, tot nefericit a fost ales, parol.)

Albumul nou, intitulat extrem de plastic “2”, apare pe 14 iunie. Cu deschiderea listei de pre-comenzi a venit iepurașul pe 25 aprilie (harnic iepuraș, mai un Ozzy, mai un BCC). În fine, pentru nerăbdători, site-ul oficial al trupei are noutăți peste noutăți și tot felul de oferte.

Până apare, mă duc să-l mai ascult p-ăla (mai) vechi.