High Fighter: Before I Disappear, premieră video

În iulie 2019, High Fighter își lansau cel de al doilea  album de studio, Champain, la Argonauta Records.

High Fighter, by Basti Grim

Extrem de respectați de comunitatea stoner & sludge, cvintetul din Hamburg a evoluat continuu de la debutul din 2014, EP-ul The Goat Ritual, urmat în 2019 de primul album, Scars & Crosses, totul într-un program de turnee ce i-a purtat prin cele mai mari festivaluri, de la Wacken la Desert Storm (din Londra, Berlin și Anvers) și în compania unor trupe precum Ahab, Conan, Elder, Downfall Of Gaia, Crowbar, Corrosion Of Conformity, Brant Bjork sau The Midnight Ghost Train. Rețeta lor proprie de doom, stoner, sludge, psychedelia, blues și metal a întrunit nu numai aprecierile unei mase de fani în creștere, dar și laudele publice ale unor Jon Davis (Conan) sau John Garcia (Kyuss, Slo Burn, Unida, Vista Chino).

Acum, la un an după lansarea albumului, High Fighter au lansat și un clip nou pentru piesa de deschidere, Before I Disappear, clip realizat de basistul Constantin Wüst, o introducere reprezentativă pentru evoluția trupei și a fuziunii coerente de senzații contrastante ce îi reprezintă în acest moment.

Adrian Coleașă

High Fighter online:
www.facebook.com/highfighter
www.instagram.com/highfighter_official
www.highfighter.bandcamp.com
www.argonautarecords.com


The Pendulum, nou single Candlemass

Candlemass fac parte din acea specie rară de artiști cu o voce atât de puternică și personală încât crează noi genuri. Nu doar printre părinții fondatori ai doom-ului în general, o întreagă ramură a genului și-a luat numele după albumul lor de debut, Epicus Doomicus Metallicus, din 1986.

În pofida unei istorii extrem de agitate, demonstrează mereu că își merită cu prisosință locul în vârful tuturor ierarhiilor. Orice aleg să scoată este primit cu un entuziasm bine-meritat, cum este cazul și viitorului EP, The Pendulum, ce va apărea la Napalm Records pe 27 martie.

Chiar dacă Leif Edling declara în 2012 că Psalms for the Dead va fi ultimul album al trupei, anul trecut au scos cel de al 12-lea album de studio, The Door To Doom, primul înregistrat cu Johan Längqvist la voce de la Epicus Doomicus Metallicus încoace.

Sesiunile pentru The Door To Doom au fost mai prolifice decât anticipaseră, materiale de calitate au rămas pe dinafară și așa a apărut ideea unui EP cu rămășițele albumului. Piesa titlu, The Pendulum, este și primul single, acompaniat de un lyric video.

Adrian Coleașă

Candlemass sunt:
Leif Edling (bas)
Mats „Mappe” Björkman (chitare)
Jan Lindh (tobe)
Lars „Lasse” Johansson (chitare)
Johan Längqvist (voce)

www.candlemass.se
www.facebook.com/candlemass
www.instagram.com/candlemassdoom
www.label.napalmrecords.com


Rainier Fog, nou single Alice In Chains

Rainier Fog, cel de al șaselea album de studio Alice In Chains a apărut anul trecut în august și a marcat reîntoarcerea simbolică a trupei acasă, în Seattle.

Bine primit atât de critici, cât și de fanii mai vechi sau mai noi, albumul a generat și fenomene conexe, precum filmul dark SF Black Antenna, scris, produs și regizat de Adam Mason. Pe lângă filmul de 90 de minute, încă în lucru, în curs de publicare este un serial web de 10 episoade (fiecare dintre ele bazat pe una dintre piesele albumului).

Fără nici o legătură cu filmul sau cu serialul, săptămâna aceasta am avut și premiera unui video clip pentru piesa titlu, Rainier Fog, realizat de Peter Darley Miller și Alice In Chains, al patrulea single de pe album, după cele de anul trecut (The One You Know, So Far Under și Never Fade).

Alice In Chains sunt în turneu în Europa până la sfârșitul lunii iunie, iar din iulie până la sfârșitul lui septembrie în Statele Unite.

Adrian Coleașă


7inc prezintă Zatokrev [SUI] – Ropeburn – Flesh Rodeo / Vineri / 20 octombrie @Underworld

Poster Zatokrev

Vineri, 20 octombrie, 7inc aduce pe scena din Underworld un mix de sludge, punk, doom, alternative și psychedelic, alături de trupele Zatokrev, Ropeburn și Flesh Rodeo.

Zatokrev a fost înființată în aprilie 2002 la Basel. Deși primul album (urmărit în sala lor de repetiție) a fost destinat exclusiv demo-urilor, formația a primit imediat numeroase oferte și, în final, a lansat albumul în 2004/2005. Având radacini în sludge, formația este deschisă către un stil experimental, cu influențe de doom, death și black metal, precum și psychedelic. Acesta este și motivul pentru care atât versurile, cât și artwork-urile Zatokrev sunt înclinate spre sensuri metaforice.

Ropeburn sunt deja cunoscuți pe scena underground de la noi. Fie că te-au prins versurile cu un iz nihilistic, care abordează teme precum anxietatea și trauma create de desfășurarea societății, sau sound-ul hardcore îmbinat cu sludge, punk și metal, Ropeburn creează o atmosferă perfectă pentru a te elibera de toată energia la un concert.

Flesh Rodeo este o trupă bucureșteană de alternative metal formată în anul 2010. Până în prezent, formația a susținut peste 60 de concerte alături de nume precum Karma To Burn, Smallman și Point Blank. La doi ani dupa lansarea albumului de debut, „Tellurium-128”, Flesh Rodeo au revenit cu EP-ul „End Of Greatness”, iar anul acesta au lansat “Things Will Never Get Better”.

Acces incepand cu ora 20:00
Ropeburn – 20:30 – Hardcore / Punk / Sludge // Bucharest
Flesh Rodeo – 21:30 // Alternative / Metal // Bucharest
ZATOKREV – 22:30 // Psychedelic / Apocalypse Metal // Basel

Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/194250354443578/

Bilete online: 20 Lei: https://eventbook.ro/music/bilete-zatokrev-ropeburn-flesh-rodeo
@ the Door: 30 Lei
Număr limitat de bilete

** Zatokrev **

https://www.facebook.com/ZATOKREV/
https://www.youtube.com/zatokrev
https://zatokrev.bandcamp.com/
http://www.zatokrev.com/
https://twitter.com/zatokrev

** Flesh Rodeo **
Alternative / Metal // Bucharest

https://www.facebook.com/fleshrodeo/
https://fleshrodeo.bandcamp.com/
https://www.youtube.com/watch?v=fLUz0Bxum_Q
https://www.youtube.com/watch?v=KdxQC-K8w5Q
https://www.youtube.com/watch?v=ITgHgQm4qpI

** Ropeburn **
hardcore/punk/sludge / Bucharest

https://www.facebook.com/Ropeburnband/
https://ropeburnro.bandcamp.com/releases
https://www.youtube.com/watch?v=Hxu3WmSpDN4
https://www.youtube.com/watch?v=fFehqvBEtxQ


Sincarnate – In Nomine Homini

Sincarnate sunt unul dintre acele produse de export de care ar trebui să fim mândri, dar care, paradoxal, sunt mai apreciate de străini. Dar asta nu e ceva nou, poate că tocmai paradoxul este normalitatea noastră sucită.

Sincarnate - In Nomine Homini

Pe 1 aprilie, fără vreo conotație glumeață, au scos cel de-al doilea album full (și al patrulea material din istoria trupei, începută în 2005), In Nomine Homini.

Fără glume, pentru că albumul este extrem de serios și muncit, complex (în toate sensurile bune) și care, deși pe mine m-a făcut să-l ascult cu atenție din prima, a reușit să-mi aducă surprize la fiecare nouă ascultare.

Poate nu se mai poartă albumele conceptuale, dar, fundamental, chiar asta avem aici. Un manifest umanist, o călătorie spirituală cu rădăcini și în livresc (dar când inspirația vine din Camus sau Dostoievski…), In Nomine Homini desenează în tușe baroce o imagine a disperării umane confruntată cu divinitatea insensibilă. Omul își strigă solitudinea, frica și speranța cu o determinare aproape nietzeschiană.

Cu siguranță fiecare va avea propriile preferințe pentru unele sau altele dintre piese. Cert este că nu există momente slabe, totul curge organic de la un capăt la altul al albumului și se întregește perfect circular.

Fiecare amănunt este gândit și își are locul. Samplingul inteligent, citatele latine, subtilele influențe orientale, ca și cele gregoriene, agresivitatea și autoagresiunea, toate contribuie la un peisaj extrem de bine conturat și atmosferic, în toate sensurile cuvântului.

În versiunea standard are nouă piese, iar digipackul aduce două bonusuri. Fabulos mi se pare că în oricare dintre cele două versiuni, impresia de întreg se menține, cercul se închide la fel de armonios, începând cu Attende Domine și indiferent dacă se termină cu Liwyatan sau cu Atonement. Evident povestea este completă cu toate capitolele sale, care curg și se dezvoltă unul din altul dar poate fi citită la fel de bine și separat.

Albumul, înregistrat din iunie până în septembrie 2016 la Consonance Studio din Timișoara, a fost mixat și masterizat de Edmond Karban, Cristian “Jimmy” Popescu (dordehuh) și Andrei Jumugă. Este publicat de Hatework, ca și precedentele două materiale, As I Go Under (2010) și Nothing Left to Give (2013). Coperta (care complimentează vizual albumul) îi aparține lui Flaviu Moldovan, iar line-up-ul ce a făcut înregistrările este Andrei Jumugă (tobe), Andrei Zală (bas), Marius Mujdei (voce), Giani Stănescu (chitare), Cristian Stîlpeanu (chitare).

Cineva i-a comparat cu Bloodbath-ul lui Nick Holmes. Pot să înțeleg comparația, nu mi se pare deplasată și deși flatantă în intenție, aș vrea totuși să o contrazic. Pentru că In Nomine Homini mi se pare mult mai interesant, complex, multidimensional și mai ales actual, decât Grand Morbid Funeral. Sincarnate poate juca fără complexe în aceeași ligă, produsul muzical este la înălțime, un posibil clasic pe orice meridian ar ajunge.

Adrian Coleașă