Rise Against lansează „The Ghost Note Symphonies, Vol. 1”
Postat: 27/07/2018 Înscris în: Știri | Tags: hardcore, melodic hardcore, punk, rise against, rock, the ghost note symphonies Scrie un comentariuAscultă/Descarcă albumul „The Ghost Note Symphonies, Vol. 1”
Rise Against lansează „The Ghost Note Symphonies, Vol. 1”, un material care reunește versiuni reinterpretate ale celor mai cunoscute piese pe care trupa le-a scris vreodată – incluzând „Faint Resemblance” (de pe albumul „The Unraveling”, 2001), „Audience of One” sau piesa-fenomen „Savior” („Appeal to Reason”, 2008), dar și câteva cântece extrase de pe „Wolves”, album lansat de formație în 2017, ce a debutat ca #1 în clasamentele Billboard’s Alternative, Top Rock și Hard Rock Albums.
„The Ghost Note Symphonies, Vol. 1” este deja disponibil pe toate platformele digitale și în format fizic, pe CD și vinil.
Rise Against va începe turneul „Mourning in Amerika” pe 28 iulie, turneu care va debuta cu un concert memorabil la RBC Echo Beach, Toronto. În cadrul „Mourning in Amerika Tour”, trupa va fi însoțită și de câțiva invitați speciali, AFI și Anti-Flag, care îi vor acompania pe membrii Rise Against în spectacolele de la Coney Island Amphitheatre (Brooklyn, 1 august), Red Rocks Amphitheatre (Denver, 15 septembrie) și Five Point Amphitheatre (Irving, 30 septembrie). Pentru detalii adiționale, fanii sunt rugați să acceseze http://www.riseagainst.com.
În momentul în care „The Ghost Note Symphonies, Vol. 1” a fost anunțat, Kerrang! a prezis că materialul „Va fi incredibil!” și a catalogat versiunea stripped-down a piesei „House On Fire” ca fiind minunată. În completarea lansării albumului, Rise Against a făcut publice și videoclipurile versiunilor de la „House On Fire” și „Voices Off Camera”. De asemenea, trupa a lansat și clipul piesei „Miracle” – un material a cărui variantă originală se regăsește pe „Wolves”.
În vederea producerii „The Ghost Note Symphonies, Vol. 1”, Rise Against s-a întâlnit cu Bill Stevenson și Jason Livermore la Blasting Room, în Fort Collins, alături de care a înregistrat și câteva dintre albumele anterioare. Membrii trupei – Tim McIlrath (voce/chitară ritmică), Joe Principe (bass), Zach Blair (chitară) și Brandon Barnes (tobe) – iar producatorii și-au unit forțele pentru a crea o abordare cu totul și cu totul inedită asupra acestui material discografic.
„Acestea sunt cântecele care ne-au făcut ceea ce suntem astăzi. Versiunile lor stripped-down nu fac decât să le pună și mai mult în lumina reflectoarelor. În timpul procesului de creație, ne-am pus întrebări precum: <Cum putem rearanja totul astfel încât să nu cântăm aceleași piese în varianta lor acustică? Ce ar fi dacă ne-am folosi de altfel de instrumente pentru această parte?>”, declara Tim McIlrath.
În demersul trupei de a crea „The Ghost Note Symphonies, Vol. 1” s-a alăturat o serie întreagă de artiști, muzicieni care dau culoare clasicei palete instrumentale folosite până în prezent de Raise Against, prin adăugarea sunetelor de vioară, violă, stand-up bass și ukulele.
Odată cu reinterpretarea trecutului glorios al trupei, Rise Against privește și spre viitor, dovadă stând lansarea single-ului „Megaphone”, al cărui videoclip a fost realizat în colaborare cu Indecline, un colectiv artistic activist.
Track Listing – The Ghost Note Symphonies, Vol. 1
1. The Violence („Wolves”)
2. Audience Of One („Appeal to Reason”)
3. Faint Resemblance („The Unraveling”)
4. House On Fire („Wolves”)
5. Like The Angel („Revolutions per Minute”)
6. Miracle („Wolves”)
7. Savior („Appeal to Reason”)
8. Wait For Me („Endgame”)
9. Far From Perfect („Wolves”)
10. Voices Off Camera („Revolutions per Minute”)
It’s a Holiday in Romania, Dead Kennedys la Quantic
Postat: 14/07/2018 Înscris în: Live | Tags: 3 iulie, concert, cronica, dead kennedys, hardcore, Live, punk, quantic, review, rock, rock'n ghena, the dead ceausescus Scrie un comentariuDead Kennedys sunt, fără îndoială, cea mai feroce figură politică a generației lor, pionieri și creatori de gen. Fără ei probabil că ceea ce știm despre hardcore punk (și nu numai) ar fi arătat altfel.
Într-o zi de marți cu trei ceasuri bune, 3 iulie, în Quantic, i-am avut live, cu o deschidere asigurată de Rock n Ghenă și The Dead Ceaușescus.
Photo by Anca Coleașă
Ca la orice show curent, mamutul blănos din încăpere este absența lui Jello Biafra. Drumurile lor s-au despărțit de mult, fiecare și-a văzut de treabă (unii dintre ei cu mai mult succes decât alții), dar umbra figurii proeminente a fostului vocalist continuă să planeze asupra trupei.
Sunt DK astăzi, fără Biafra, nu mai mult decât un tribute band? Mult prea mult spus când ai în față trei sferturi din formula clasică, dar ceva adevăr parcă este când te uiți că singuri nu au mai scris nimic (să schimbi textul de la MTV Get Off The Air în MP3 Get Off The Web chiar nu se pune).
Cred că întrebarea reală este dacă îi pasă cuiva. Unora da, mie chiar nu. Am venit să văd una intre legendele care au fost pe coloana sonoră a copilăriei mele și asta am primit.
Photo by Adrian Coleașă
Stilul nu s-a schimbat o iotă, energia este acolo, iar Skip îl emulează pe Biafra cât de bine poate. Partea instrumentală curge impecabil, East Bay Ray este imperturbabil în stilul său tributar din greu monștrilor surfului californian ca Dick Dale. Klaus Flouride pare genul meu de Moș Crăciun, cu o alură de bunic zeflemitor, dar cu un ton de bas monstruos și intervenții vocale de o ferocitate care îl pune în umbră pe Skip.
D.H. Peligro, deși nu este unul dintre membrii fondatori (a venit în trupă de-abia în 1981, când Ted a aruncat bețele ca să se apuce de arhitectură), face totuși parte din formula clasică și văzându-l în acțiune pot să înțeleg de ce l-au dorit Red Hot Chilli Peppers înaintea lui Chad Smith. De ce nu a rămas în RHCP e cu totul altă poveste.
Photo by Adrian Coleașă
Ron Skip Brenner este cel mai nou dintr-un șir de vocaliști care au probat încălțrile imense lăsate în urmă de Jello Biafra. Nou nou, dar are deja zece ani în DK și o chimie evidentă cu ceilalți. Nu vocea, nici prestația scenică ar fi problemele lui, deși nu reușesc să mă opresc din comparația cu cel pe care toată lumea îl vede de fapt acolo.
Skip își face treaba, angajează publicul, controversa se menține la un nivel minimal (“nu vă uitați la Campionatul Mondial, fotbalul e ăla american nu ce numiți voi fotbal”), plus câteva texte care poate m-ar fi prins dacă nu le-aș fi auzit deja în orice concert al lui, cu mici variații (“doctorul mi-a recomandat să stau acasă / să fac injecții / să nu vin în România, dar voi fanii sunteți mai importanți decât sănătatea mea”).
Photo by Adrian Coleașă
Persistă întrebarea dacă DK mai sunt relevanți și cred că răspunsul este foarte simplu – nu!
Au fost o forță angajată politic și social în vremea lor, au trăit din controversă și au prosperat din confruntare. Ceea ce au făcut atunci, ușile pe care le-au deschis cu amândoi bocancii, haosul și dezbaterile pe care le-au suscitat le asigură un loc de frunte nu doar în panteonul figurilor muzicale importante ale sfârșitului de secol 20. Punk încarnat, au activat muzical, social și politic, ca la proverbiala carte la care au fost și ei co-autori.
Dar textele sunt datate, într-un mod absolut firesc, situațiile care le-au generat s-au dus de mult, toată conjunctura s-a schimbat dramatic și să te mai plângi de mp3-uri ca instrument al pirateriei în 2018 nu i-ar mai trece prin cap nici măcar lui Lars Ulrich.
Photo by Anca Coleașă
Și totuși…
Dead Kennedys rămân o legendă vie și merită în continuare tot respectul. O capsulă a timpului pe care încă o avem la îndemână, o trupă extrem de angajantă și incredibil de distractivă.
Au livrat ceea ce aștepta publicul de început până la epicul Chemical Warfare de final, au rămas printre oameni după concert, au stat la povești, poze și autografe cât a fost nevoie, așa că până la urmă nu cred că a plecat cineva altfel decât fericit. Și cam asta e tot ce contează.
Adrian Coleașă
Concertul Dead Kennedys din Bucureşti a fost prezentat de Metalhead.
Galeriile foto sunt disponibile aici și aici.
Setlist:
1. Forward to Death (Fresh Fruit for Rotting Vegetables, 1980)
2. Winnebago Warrior (Plastic Surgery Disasters, 1982)
3. Police Truck (Give Me Convenience or Give Me Death, 1987)
4. Buzzbomb (Plastic Surgery Disasters, 1982)
5. Let’s Lynch the Landlord (Fresh Fruit for Rotting Vegetables, 1980)
6. Jock-O-Rama (Frankenchrist, 1985)
7. Kill the Poor (Fresh Fruit for Rotting Vegetables, 1980)
8. MP3 Get Off The Web
9. Too Drunk to Fuck (Give Me Convenience or Give Me Death, 1987)
10. Moon Over Marin (Plastic Surgery Disasters, 1982)
11. Nazi Punks Fuck Off (In God We Trust, Inc., 1981)
12. California Über Alles (Fresh Fruit for Rotting Vegetables, 1980)
Bis:
1. Bleed for Me (Plastic Surgery Disasters, 1982)
2. Viva Las Vegas (cover Elvis Presley, apărut pe Fresh Fruit for Rotting Vegetables, 1980)
3. Holiday in Cambodia (Fresh Fruit for Rotting Vegetables, 1980)
Bis 2:
1. Chemical Warfare (Fresh Fruit for Rotting Vegetables, 1980)
7inc prezintă Zatokrev [SUI] – Ropeburn – Flesh Rodeo / Vineri / 20 octombrie @Underworld
Postat: 18/10/2017 Înscris în: Știri | Tags: 20 octombrie, 2017, alternative, concert, doom, flesh rodeo, hardcore, Live, psychedelic, punk, ropeburn, sludge, zatokrev Scrie un comentariuVineri, 20 octombrie, 7inc aduce pe scena din Underworld un mix de sludge, punk, doom, alternative și psychedelic, alături de trupele Zatokrev, Ropeburn și Flesh Rodeo.
Zatokrev a fost înființată în aprilie 2002 la Basel. Deși primul album (urmărit în sala lor de repetiție) a fost destinat exclusiv demo-urilor, formația a primit imediat numeroase oferte și, în final, a lansat albumul în 2004/2005. Având radacini în sludge, formația este deschisă către un stil experimental, cu influențe de doom, death și black metal, precum și psychedelic. Acesta este și motivul pentru care atât versurile, cât și artwork-urile Zatokrev sunt înclinate spre sensuri metaforice.
Ropeburn sunt deja cunoscuți pe scena underground de la noi. Fie că te-au prins versurile cu un iz nihilistic, care abordează teme precum anxietatea și trauma create de desfășurarea societății, sau sound-ul hardcore îmbinat cu sludge, punk și metal, Ropeburn creează o atmosferă perfectă pentru a te elibera de toată energia la un concert.
Flesh Rodeo este o trupă bucureșteană de alternative metal formată în anul 2010. Până în prezent, formația a susținut peste 60 de concerte alături de nume precum Karma To Burn, Smallman și Point Blank. La doi ani dupa lansarea albumului de debut, „Tellurium-128”, Flesh Rodeo au revenit cu EP-ul „End Of Greatness”, iar anul acesta au lansat “Things Will Never Get Better”.
Acces incepand cu ora 20:00
Ropeburn – 20:30 – Hardcore / Punk / Sludge // Bucharest
Flesh Rodeo – 21:30 // Alternative / Metal // Bucharest
ZATOKREV – 22:30 // Psychedelic / Apocalypse Metal // Basel
Eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/194250354443578/
Bilete online: 20 Lei: https://eventbook.ro/music/bilete-zatokrev-ropeburn-flesh-rodeo
@ the Door: 30 Lei
Număr limitat de bilete
** Zatokrev **
https://www.facebook.com/ZATOKREV/
https://www.youtube.com/zatokrev
https://zatokrev.bandcamp.com/
http://www.zatokrev.com/
https://twitter.com/zatokrev
** Flesh Rodeo **
Alternative / Metal // Bucharest
https://www.facebook.com/fleshrodeo/
https://fleshrodeo.bandcamp.com/
https://www.youtube.com/watch?v=fLUz0Bxum_Q
https://www.youtube.com/watch?v=KdxQC-K8w5Q
https://www.youtube.com/watch?v=ITgHgQm4qpI
** Ropeburn **
hardcore/punk/sludge / Bucharest
https://www.facebook.com/Ropeburnband/
https://ropeburnro.bandcamp.com/releases
https://www.youtube.com/watch?v=Hxu3WmSpDN4
https://www.youtube.com/watch?v=fFehqvBEtxQ