An Theos, concert acustic și electric pe 17 martie
Postat: 27/02/2017 Înscris în: Știri | Tags: 17 martie, 2017, acustic, an theos, club fabrica, concert, electric, folk, folk metal, Live, metal, rock Scrie un comentariuData de 17 martie le va oferi fanilor An Theos o seară specială. Trupa a pregătit un concert împărțit în două părți: una acustică și una electrică. Cu sprijinul Rusidava Music și cu găzduirea Clubului Fabrica sunteți asteptați la o seară de poveste.
Prețul biletelor va fi în presale de 15 lei prin https://www.iabilet.ro/site/event/28313/ și 25 lei la intrare.
* * *
Trupa a luat ființă în primăvara anului 2010. Stilul abordat este folk-metal, piesele fiind conceptuale și îmbinând tradițiile românești cu muzica rock de calitate. Formația este alcatuită din 8 membri cu experiență, studiile muzicale si activitatea cu alte trupe punându-și amprenta asupra compozițiilor. An Theos a participat la multe evenimente atât în țară (Folk & Metal Fest, Padina Fest, Metalhead Meeting, Artmania), cât și în străinătate (Italia, Ungaria, Bulgaria, Cehia).
Componența An Theos:
Loredana Butnaru – female vocal
Florin Costachita – male vocal
Gabriel Andrei- lead guitar, backing vocals
Teddy Bejenaru – rhythm guitar
Tudor Nica – bass
Lorena MItoi – keyboards
Alice Muller – violin
Tudor Uscoi – drums
Canale oficiale:
http://www.an-theos.com
https://www.facebook.com/AnTheosBand
http://www.youtube.com/user/AnTheosBand
Me And That Man, un alt Adam Nergal Darski?
Postat: 27/01/2017 Înscris în: Muzică | Tags: adam darski, folk, gotic, me and that man, nergal, songs of love and death Scrie un comentariuNu judeca o carte după copertă și omul după haine, se spune. Nu se aplică în cazul lui Nergal, șansele de a-l cataloga greșit se aplică doar celor care-l reduc la una singură din multiplele lui ipostaze – muzician, cântăreț, jurnalist, scriitor, om de televiziune, antreprenor și în general personalitate controversată.
Ultimul său proiect este Me And That Man, un duo gotic folk alături de John Porter.
Filozofia este aceeași ca și în cazul Behemoth, dar modul de exprimare s-a schimbat complet. Muzicuță și chitară, un amestec reminiscent de Johnny Cash și Nick Cave pe steroizi, o atmosferă sumbră și cel puțin neliniștitoare, country alternativ dintr-un univers paralel, cam astea sunt coordonatele.
Albumul va apărea pe 24 martie, se va numi Songs Of Love And Death (și Nergal sigur știe câte ceva despre ambele subiecte), iar primul extras este My Church Is Black.
Chiar dacă varianta în engleză a piesei este perfect viabilă, cea în polonă este de-a dreptul covârșitoare și nu pot decât să sper că albumul va avea și o versiune poloneză.
The White Buffalo, din nou
Postat: 14/09/2015 Înscris în: Muzică | Tags: americana, country, folk, Love And The Death of Damnation, rock, the white buffalo Scrie un comentariuPrin februarie, scriam despre Jake Smith și The White Buffalo. Lunile ce au urmat au adus un album nou-nouț, Love and the Death of Damnation (flerul dramatic l-a avut întotdeauna) și revelația mea de început de an s-a transformat în certitudine.
Dacă albumul anterior, Shadows, Greys, and Evil Ways (2013), era conceptual și desfășura povestea unui veteran din Irak a cărui viață se duce de râpă odată cu sosirea acasă, piesele noi stau singure pe picioarele lor muzicale, reflecții de situații și emoții extrem de personale.
Country-ul modern a fost adesea criticat că și-a uitat tradiția de a spune credibil povești. La fel ca și blues-ul, este un gen muzical de atitudine și autenticitate. “Three chords and the truth” era sintagma ce definea acest peisaj muzical atât de american.
Această critică nu i se aplică lui Jake, cel aclamat deja de unii ca salvatorul unei tradiții de outlaw country ce părea să dispară odată cu Johnny Cash sau Waylon Jennings. Salvator au ba, Jake spune povești care ne ating pe toți, iar noul album este recomandat tuturor, indiferent de gusturile muzicale. Pentru că este atât de solid, de la cap la coadă, încât nu poate decât să placă oricui îl ascultă.
Leonard Cohen 2015 AD
Postat: 19/03/2015 Înscris în: Muzică | Tags: can't forget, folk, folk rock, leonard cohen, rock, soft rock Scrie un comentariuOld Ideas a fost revenirea lui Leonard Cohen în 2012, la mai bine de 8 ani după Dear Heather. Bine primit de critică și de public, a fost urmat de un turneu mondial, astfel încât între 2008 și 2013, Cohen a străbătut 31 de țări și a ținut 470 de concerte pentru 4 milioane de fani. Nu e prea rău pentru un octogenar.
Septembrie 2014 a văzut apariția unui nou album de studio, Popular Problems, declarat de Rolling Stone “unul dintre cele 10 albume ale anului”. Nu a trecut prea mult și în decembrie a venit și Live In Dublin, înregistrat în 2013 în, evident, Dublin.
“Old Ideas World Tour” a fost prolific si din alte puncte de vedere, pe 11 mai urmând să apară Can’t Forget: A Souvenir Of The Grand Tour.
Cele 10 piese ale albumui sunt rarități înregistrate în agitația turneului, live în timpul concertului și a probelor de sunet și cuprind de la blues (noutățile Got a Little Secret și Never Gave Nobody Trouble), interpretări maiestuoase ale unor rarități (I Can’t Forget, Light As a Breeze, Night Comes On, Joan of Arc), până la coveruri (La Manic, cântec de dragoste quebechez și Choices, omagiu răposatului maestru country George Jones).
Korpiklaani și Vrăjitoarea
Postat: 14/03/2015 Înscris în: Muzică | Tags: folk, korpiklaani, metal, noita, rock Scrie un comentariuAlte trupe folk metal au pornit de la metal și au încorporat pe patcurs elemente folk. Korpiklaani au început ca un duo folk pur-sânge, de inspirație laponă, Shamaani Duo, care a devenit apoi, în 1996, trupa Shaman.
După două albume, în 2002, Shaman s-a metamorfozat în Korpiklaani (Clanul din sălbaticie/pustie – traducere aproximativă grație Google Translate).
Photo: Harri Hinkka
În mai va apărea cel de-al nouălea album de studio, Noita (adică Vrăjitoare, conform aceluiași GT). Același folk metal vesel, care le-a adus eticheta de beer metal. Muzica lor este atât de veselă și plină de viață încât cei mai mulți oameni nu pot rezista să nu danseze și să nu râdă atunci când o ascultă; cu toate că versurile sunt perfect incomprehensibile oricui nu vorbește finlandeza.
Noita este primul album alături de noul acordeonist Sami Perttula, acum în tandem cu violonistul Tuomas Ruonakari.
Deși traducerea termenului este „vrăjitoare”, echivalentul este mai degrabă cel al vindecătorului șamanic, iar poveștile spuse de cântece se învârt în jurul acestui univers magic. Fără a neglija totuși licorile alcoolizate pentru care sunt celebri în cârciumile de rockeri de pe întreg mapamondul.
Jonne Järvelä, vocalistul, șeful și fondatorul trupei declară că au reușit în fine să atingă echilibrul perfect dintre folk și metal la care a visat dintotdeauna. Pe 5 mai sper că îi vom da dreptate.
Midnight Burst 