Celelalte Cuvinte au fost “Trup și Suflet” în Quantic – galeriile foto
Postat: 02/08/2019 Înscris în: Live | Tags: 2019, 27 iulie, bucuresti, celelalte cuvinte, concert, cronica, foto, galerie, galerii, Live, quantic, review, trup si suflet Scrie un comentariuCelelalte Cuvinte se apropie de aniversare a 4 decenii de activitate și este fără îndoială unul dintre cele mai ușor recognoscibile nume al rockului românesc.
Pe 27 iulie, au prezentat pentru prima oară în Quantic concertul acustic Trup și Suflet.
Photo by Anca Coleașă
În aceeași formulă, Călin Pop (chitară, voce principală), Marcel Breazu (chitară bas, voce), Leontin Iovan (tobe), Tiberiu Pop (claviaturi, voce) și Ovidiu Roșu (inginer de sunet) au transformat terasa Quantic-ului într-un spațiu intim în care fanii din mai multe generații s-au putut bucura din plin.
Remarcabilă este prospețimea pe care au adus-o, o nouă dovadă că reușesc să se reinventeze în continuare. ADN-ul este același și se vede de la o poșta, dar rezultatul merită toate laudele.
La bis n-a putut lipsi Iarbă în păr, hitul care îi urmărește de la începutul carierei (Formații rock 8, 1985, cineva?) și de care cu siguranță nu vor scăpa vreodată. Dar cine își dorește?
Photo by Adrian Coleașă
Galeriile foto ale serii sunt disponibile la https://tinyurl.com/y47jpmln și la https://tinyurl.com/y4fup384.
Adrian Coleașă
Whitesnake au adus Flesh & Blood la Arenele Romane
Postat: 09/07/2019 Înscris în: Live | Tags: 1 iulie, 2019, arenele romane, bucuresti, concert, cronica, Live, review, Whitesnake Un comentariuBucureștiul a făcut parte din turneul Flesh & Blood, a treia venire a Whitesnake în România, de data asta la Arenele Romane, pe 1 iulie.
Deschiderea a fost asigurată de italienii de la SISKA, primiți neașteptat de călduros de cei deja prezenți la show.
Photo by Anca Coleașă
Flesh & Blood este cel de al 13-lea album de studio, al doilea în formula actual[. Evident că David Coverdale este Whitesnake și, ca de obicei, s-a înconjurat cu muzicieni excepționali. Pe lângă loialul Reb Beach (cel mai longeviv chitarist din istoria trupei), a revenit (a treia oară!) exuberantul Tommy Aldridge, într-un tandem ritmic excepțional cu Michael Devin la bas, iar la clape îl avem pe discretul Michele Luppi.
Whitesnake a avut întotdeauna chitariști staruri ale instrumentului lor, de la Bernie Marsden până la Doug Aldrich, trecând prin John Sykes, Viv Campbell, Adrian Vandenberg sau Steve Vai. Joel Hoekstra nu face excepție de la această regulă și live este nu doar un muzician de elită, ci și un showman ce creează un al doilea pol de interes vizual pe scenă.
Photo by Anca Coleașă
Setul a fost construit pe o structură a intereselor acestui moment. Slide It In își sărbătorește cea de a 35-a aniversare și importanța lui nu poate fi subestimată în cariera trupei. Primul album scos în Statele Unite, a pregătit terenul și a deschis ușa ce va fi demolată trei ani mai târziu de imensul 1987.
Așa că logica a fost simplă. Avem un album de aniversat, unul nou-nouț de promovat, câteva hituri obligatorii și setlistul e gata. Materialul a sunat omogen, piesele mai noi s-au încadrat organic cot la cot cu cele mai vechi (Trouble Is Your Middle Name ar fi putut să fie scrisă pentru Slide It In).
Ain’t No Love a ajuns să fie asociat mai degrabă cu Whitesnake decât cu Bobby Bland, cel care a compus piesa și a lansat-o, iar calupul de hituri de pe 1987 nu putea să lipsească, Is This Love, Give Me All Your Love, Here I Go Again și Still Of The Night, artificiile de final apoteotic ale showului.
O mențiune aparte merită momentele instrumentale, fie că este vorba de duelul Reb Beach – Joel Hoekstra sau de soloul de tobe al lui Aldridge (de o vitalitate incredibilă la 69 de ani).
Photo by Adrian Coleașă
Una peste alta, Coverdale conduce în continuare cu o mână sigură corabia Whitesnake și știe foarte bine cum să ofere un show complet, old school, doar muzică, energie și câteva lumini.
Singurul meu regret este că deși pe fiecare album înregistrează câteva perle rare (în cazul Flesh & Blood ar fi cel puțin When I Think Of You și After All), nu le cântă aproape niciodată live. Dar este un motiv foarte bun de ascultat albumele în întregul lor. Și încă mai sper la un turneu acustic, la genul de concerte reunite anul trecut pe compilațiile Unzipped.
Dar vorba cântecului, “until we meet again, we wish you well”.
Adrian Coleașă
Concertul Whitesnake a fost prezentat de Metalhead.
Galeriile foto ale serii sunt disponibile la:
Whitesnake – https://tinyurl.com/y2lvsbdf și https://tinyurl.com/yxlzd8ys
SISKA – https://tinyurl.com/yyhlk3o3 și https://tinyurl.com/y49rgec7
 |
Setlist Whitesnake:
Intro (My Generation, The Who) 1. Bad Boys / Children of the Night (Whitesnake, 1987) Outro (We Wish You Well, Lovehunter, 1979) |
Whitechapel au ajuns în fine și în România
Postat: 08/07/2019 Înscris în: Live | Tags: 2019, 4 iulie, bucuresti, concert, crimena, cronica, Live, quantic, review, whitechapel Scrie un comentariuDeathcore-ul este un subgen relativ recent al metalului extrem, iar trupele sale definitorii au început să apară și la noi. După Thy Art Is Murder și Emmure anul trecut, pe 4 iulie iată că pe scena din Quantic au urcat în premieră Whitechapel.
Deschiderea a fost asigurată de craiovenii de la Crimena, groove metal eficient. o interacțiune foarte bună cu publicul și merch foarte mișto, cu niște note southern (mi-a plăcut chiar mai mult decât cel adus de Whitechapel, dar șșș… rămâne între noi).
Photo by Anca Coleașă
Unul dintre numele proeminente ale genului, Whitechapel erau așteptați cu sufletul la gură de un nucleu foarte inimos de fani care și-au manifestat exploziv bucuria de a-i vedea pentru prima oară live în România.
The Valley, cel de al șaptelea album de studio, a apărut la sfârșitul lui martie și teoretic acesta ar fi turneul de promovare. Dar setlistul a fost extrem de echilibrat, cu materiale din toate albumele trupei, mai puțin debutul din 2007, The Somatic Defilement.
Eficient, la obiect, fără să interacționeze prea mult cu publicul, Bozeman și-a condus echipa în ritm alert susținut de la început până la sfârșitul concertului, părăsind scena după ultima fotografie cu publicul și cu un tricolor personalizat.
Photo by Adrian Coleașă
Cu adrenalina încă pompând, cei mai entuziaști dintre fani i-au așteptat lângă nightliner, pentru un ultim autograf, fotografie, strângere de mână.
Whitechapel au fost într-o logică de turneu cu un calendar extrem de strâns împărțit între festivaluri open air și concerte de club. Veniți de la Sofia, au împachetat rapid ca să plece din București la Novi Sad, la Exit Festival.
Adrian Coleașă
Concertul Whitechapel a fost prezentat de Metalhead.
Cele două galerii foto ale serii sunt disponibile la https://tinyurl.com/y2ne5t97 și la https://tinyurl.com/y4bgqckx.
 |
Setlist Whitechapel:
1. Brimstone (The Valley, 2019) |
Am fost la Cannibal Corpse în Quantic
Postat: 19/06/2019 Înscris în: Live | Tags: 13 iunie, 2019, bucuresti, cannibal corpse, concert, cronica, quantic, review Scrie un comentariuCannibal Corpse ocupă un loc aparte în panteonul brutalității death metal. Imagistica extremă chiar și pentru gen, ca și versurile care au generat legende urbane precum că membrii trupei ar fi medici sub acoperire le-au asigurat un potențial de scandal public exploatat pe deplin în cursul istoriei de mai bine de trei decenii a trupei.
Dacă începutul anului i-a prins deschizând datele celei de a cincea părți a turneului de adio al Slayer în America de Nord (alături de Lamb Of God și Amon Amarth), luna iunie i-a adus ca headlineri în Europa.
După /Form Space la Cluj pe 12 iunie, pe 13 a urmat Quantic în București. Deschiderea, la ambele concerte, a fost asigurată de bulgarii de la Eufobia, o reîntâlnire călduroasă cu un public deja obișnuit cu ei.
Photo by Anca Coleașă
Nici pentru Cannibal Corpse vizita în România nu a fost vreo premieră. “Three Decades Of Gore” era scris pe tricouri și doar acest enunț mă făcea să mă întreb ce îi face pe oameni să continue an după an, deceniu după deceniu, cu pedala de accelerație mereu la podea.
Mulți își înmoaie sunetul, încă și mai mulți dispar, dar Cannibal Corpse par de neoprit. Maeștri a ceea ce rămâne esențialmente o nișă, continuă în același ritm, cu subtilitatea unui berbec de asalt ce trece prin zid după zid după un alt și un alt zid.
Photo by Adrian Coleașă
Veterani ai genului, energia care îi animă este contagioasă. Prea puțin dialog, inutil de altfel. Cât loc de dialog să existe într-o celebrare a brutalității sonore, a unor universuri paralele în care agresiunea multisenzorială este normalitatea. Dacă epoca Barnes ducea descrierea violenței misogine la un nivel de detaliu de-a dreptul deranjant, era Corpsegrinder pare ancorată mai degrabă în violența grafică a benzilor desenate extreme și un Kill Or Become (cu a sa vânătoare de zombi cu drujba în mână) citit în această cheie devine de-a dreptul jovial.
Evident că nu s-a auzit vreo vorbă despre arestarea lui Pat O’Brien și problemele sale. Tot evident, Erik Rutan (Hate Eternal, ex-Morbid Angel, omul responsabil de sunetul ultimelor albume) s-a dovedit înlocuitorul perfect și a apărut nu doar ca un egal, ci și un fan care profită la maximum de momentele alături de una dintre trupele de elită ale death metalului.
Photo by Anca Coleașă
Red Before Black este ultimul album și teoretic este obiectul promovării în acest turneu. Chiar dacă primele trei piese au fost dintre cele noi, setul s-a prezentat extrem de echilibrat, cu extrase din întreg catalogul trupei, de la Eaten Back To Life la zi. Au încheiat apoteotic, cu cele mai grele și mai așteptate piese – I Cum Blood, Stripped, Raped and Strangled și evident hitul inevitabil Hammer Smashed Face.
Am scris că trec zid după zid după zid? Sunt sigur că vor găsi mereu un nou zid de dărâmat, încă trei decenii de acum încolo.
Adrian Coleașă
Concertul Cannibal Corpse a fost prezentat de Metalhead.
Cele două galerii foto ale serii sunt disponibile la https://tinyurl.com/yxfps4zf și la https://tinyurl.com/y3s9rmtj.
 |
Setlist Cannibal Corpse:
1. Code of the Slashers (Red Before Black, 2017) |
Bullet For My Valentine au revenit în București
Postat: 10/05/2019 Înscris în: Live | Tags: 2019, 8 aprilie, arenele romane, bucuresti, bullet for my valentine, concert, cronica, Live, review Scrie un comentariuPe 8 aprilie Bullet for My Valentine au revenit la Arenele Romane, una din datele unui scurt turneu ce a cuprins Europa de Est și Rusia pe parcursul întregii luni. Deschiderea a fost asigurată de londonezii de la Enterfire.
Photo by Anca Coleașă
Deși activi de mai puțin de doi ani, Enterfire au deja două single-uri și un album (Slave Of Time, 2018). Slotul de deschidere a fost o oportunitate pentru această trupă tânără și extrem de ambițioasă, cu o prezență scenică bine studiată.
Photo by Anca Coleașă
Gravity, cel de al șaselea album de studio Bullet For My Valentine, apărut anul trecut, a marcat clar o nouă etapă în evoluția trupei. A avut o primire rece spre înghețată din partea criticilor, ceea ce nu l-a împiedicat să se claseze bine în topurile de vânzări (chiar dacă nu chiar atât de bine ca precedentele Venom, 2015, și Temper Temper, 2013, departe de vârfurile atinse de primele trei albume) și a adus mai multe noutăți.
Cea mai importantă este desigur cea stilistică. Accentele metalcore/thrash pentru care era cunoscuți s-au temperat și au apărut tonuri mai radio friendly. Compozițiile au fost descrise ca “regretabil de catchy și frustrante pentru fanii de metal”. Indiferent de părerile criticilor, orice efort de evoluție artistică și re-inventare este salutar și până la urmă fanii sunt cei care dau verdictul final.
Creditați pentru noile compoziții au fost, pe lângă omniprezentul Matt Tuck, atât Jason Bowld (ex-Pitchshifter), aflat la primele înregistrări cu trupa, basistul Jamie Mathias, producătorul Carl Bown și chiar Rob Caggiano (pe Letting You Go), multitudinea de colaboratori fiind probabil una dintre explicațiile pentru diversificarea scriiturii.
Photo by Anca Coleașă
Dar Gravity a dat doar patru piese din setlistul serii, echilibrat de piese de pe aproape toate albumele Bullet For My Valentine. Fanii nu au fost dezamăgiți și cumva tranziția de la figurile proeminente metalcore în care păreau fixați spre o trupă destinată arenelor și unui public mai larg pare aproape inevitabilă.
Adrian Coleașă
Galeria foto a serii este disponibilă la https://tinyurl.com/y62so8uf.
Concertul Bullet For My Valentine a fost prezentat de Metalhead.
 |
Setlist Bullet For My Valentine 1. Don’t Need You (Gravity, 2018) |
Midnight Burst 