Airbourne, a treia oară
Postat: 28/03/2013 Înscris în: Muzică | Tags: airbourne, black dog barking, hard, heavy, rock Scrie un comentariuAeropurtați din Australia, muzical aproape o clonă de AC/DC (cu un vârf de cuțit de Rose Tattoo, Motörhead și alte condimente), Airbourne s-au desantat prin toată Europa și America de Nord, din 2003 încoace.
Pe 21 mai, vor scoate cel de-al treilea album de studio, “Black Dog Barking”. Nu pare să aducă vreo surpriză, prima piesă, “Live It Up”, sună în parametri. Ceea ce nici nu e rău, n-are nimeni vreo altă pretenție, nici măcar ei. Oameni chitiți, de party și bere, fără fițe și probleme existențiale, doar rock’n’roll.
Heaven Shall Burn
Postat: 22/03/2013 Înscris în: Muzică | Tags: death, Frankfurt, heaven shall burn, metal, Musikmesse, rock Scrie un comentariuRecunosc, nu-i știam pe oamenii aștia. Parcă mai văzusem numele pe undeva, cam atât. Dar pentru că sunt pe lista de nume prezente la Frankfurt Musikmesse, m-am apucat să-i verific. Și a meritat, mi-au plăcut. Chiar dacă sună enervant de pe tarlaua păstorită de In Flames.
Domnii sunt niște onești cetățeni nemți. Vegetarieni, angajați politic (mai pe stânga, așa), cântă de prin 1996. De fapt, de prin 1995, dar pe atunci încă îi chema Consense.
De atunci au scos șase albume, cel de al șaptelea, “Veto”, urmând să iasă la sfârșitul lui aprilie.
PS: Fără nici o legătură, evident, am și eu o întrebare. Dacă în 2011 s-a găsit cineva care să anunțe că ne vizitează big band-ul ducelui Ellington, în mai o să fim invitați la orchestra contelui Basie?!
Un nou membru al trupei din ceruri
Postat: 13/03/2013 Înscris în: Știri, Muzică | Tags: clive burr, hard, heavy, iron maiden, metal, rock Scrie un comentariuClive Burr ne-a părăsit ieri, 12 martie, în somn. Avea 56 de ani și suferea de scleroză multiplă.
Venit de la Samson, a fost toboșar la Iron Maiden pe primele patru albume, după care a fost înlocuit de Nicko McBrain. Ironic, Clive a ocupat locul lăsat liber de acesta la francezii Trust.
Au urmat Alcatrazz, supergrupul NWOBHM Gogmagog (alături de un fost și de un viitor Maiden, Paul Di’Anno și Janick Gers)…. Apoi boala, care l-a țintuit într-un scaun cu rotile.
Foștii colegi au doar vorbe de laudă. Și astăzi. Dickinson îl consideră “cel mai bun toboșar pe care l-a avut trupa vreodată”. Odihnește în pace, Clive!
După 8 ani
Postat: 13/03/2013 Înscris în: Muzică | Tags: deep purple, hard, heavy, progressive, rock Scrie un comentariuUn nou album Deep Purple, la sfârșitul lui aprilie. Se numește „Now What?” și pare să fie altceva.
Fiecare formulă Purple a avut o personalitate distinctă. Cea de acum, ca și potențial, pare să vrea a închide cercul. Conform declarațiilor proprii, se anunță la fel de aventuroasă ca și prima (cea care ne-a dat atât „Hush”, cât și combinații de Rimsky-Korsakov cu muzică beat).
Semnele existau deja, precum varianta jazz a „Smoke On The Water”. Oricine altcineva ar fi îndrăznit sacrilegiul, ar fi fost măcar huiduit cu poftă.
Luni a apărut deja primul single de pe album, „All The Time In The World”. Pe mine m-a surprins, la modul cel mai plăcut, renunțasem să mai aștept ceva de la ei. Cum o fi restul, rămâne de văzut. Cu o floare nu se face primavară, dar e posibil s-o vestească.
Jake E. Lee. Revine și el.
Postat: 12/03/2013 Înscris în: Muzică | Tags: badlands, hard, heavy, jake e lee, Ozzy, rock Scrie un comentariuToată lumea pare să revină în ultima vreme, într-un fel sau altul.
Mâna sus cine își mai amintește de Jake E. Lee. Chitarist la Mickey Ratt (înainte să devină Ratt și atât), apoi la Dio (cât să înregistreze niște repetiții), probabil e cel mai bine cunoscut pentru trecerea prin trupa lui Ozzy, după Randy Rhoads.
A scos două albume cu el, “Bark At The Moon” și “The Ultimate Sin”, a prestat și în turneele aferente după care a fost dat afară de Sharon, printr-o telegramă. Deh, nu aveau sms-uri încă!
A urmat Badlands, materiale solo și Enuff Z’Nuff (timp de un album).
În 2011, a apărut într-un clip alături de Beggars And Thieves cât să exclame populația “taci, c-a înviat”.
Anul trecut a anunțat materiale noi pentru 2013, iar Eddie Trunk (“That Metal Show”) spune că lui i-a plăcut ce-a ascultat. Așa să fie. Poate că va fi cu baftă pentru acest omuleț talentat și respectat, dar care a reușit să evite cu brio succesul. Să fie cu happy end, că așa se poartă la el, în Vegas.
PS/Scenariu de realitate alternativă: Gura lumii bârfește că Ozzy ar regreta că nu l-a ales la vremea respectivă pe George Lynch, ci pe Jake E. Oare cum și ce ar fi fost dacă ar fi făcut-o?!
Midnight Burst 