La sfârșit de an, Casus și Visions Of Madness

N-aduce anul ce aduce ceasul și vorba asta s-a verificat încă o dată vineri, 29 decembrie, în Hybrid. Axa Valahă a ținut să încheie în forță un an extrem de agitat și a făcut-o cu stil, ca de obicei.

Visions Of Madness, by Anca Coleașă, 2017

Photo by Anca Coleașă

Visions Of Madness au deschis seara, direct și la obiect, ca de obicei. Componența s-a schimbat și cooptarea lui Andrei Zârnoveanu coincide cu o schimbare de sound, ceva mai puțin metal, mai mult hardcore și un nivel de sofisticare care se adaugă unei baze deja solide. O nouă etapă, un nou nivel.

O alegere inspirată și extrem de potrivită pentru ceea ce a urmat, primită foarte bine de un Hybrid mai plin decât l-am văzut oricând până acum.

Casus, by Adrian Coleașă, 2017

Photo by Adrian Coleașă

Casus vin din Hildesheim și au deja o relație de durată cu România.

Poate cei mai politicoși și amabili nemți pe care i-am întâlnit până acum, s-au aflat deja la a cincea vizită la noi, prima oară fiind în 2011. Au revenit în 2012 (de două ori, în deschidere la Asphyx și Sinister) și 2014, ultima oară la a doua ediție November To Dismember.

Nu sunt multe de spus despre concert, cei care au venit știau foarte bine la ce să se aștepte și au participat cu toată bucuria la haosul controlat din mediul foarte intim al acestui club din ce în ce mai cunoscut. Piese cunoscute de pe Hysteria (2011) s-au combinat foarte bine cu piese noi-nouțe, iar abordarea foarte old school a avut subtilitatea unui Panzer setat pe distrugere maximă.

Mai mult decât o cântare a părut mai degrabă o petrecere cu prietenii, la care toată lumea s-a distrat la fel de bine, iar barierele dintre artiști și spectatori au părut să se dizolve.

Iar petrecerea nu s-a încheiat încă. După o incursiune peste Dunăre, la prietenii bulgari, în primele zile ale noului an vor intra în studio alături de unul dintre cei mai cunoscuți producători rock români pentru următorul material discografic iar pe 4 ianuarie vor fi la Cluj. Un program încărcat și de bun augur.

Până atunci, seara a arătat cam cum se vede aici și aici.

Adrian Coleașă


Guest Metal Night 1.0 @Fabrica

Sâmbătă, 29 octombrie, Guest au recidivat pe lista scurtă a concertelor de neratat din oraș de anul acesta. Patru trupe din trei țări de pe două continente au produs un mix extrem de cool, iar diversitatea nu a fost egalată decât de calitatea extrem de ridicată a actelor artistice.

Vulture Industries, by Adrian Coleașă 2016

Vulture Industries @Guest Metal Night 1.0
Photo by
Adrian Coleașă

Românii de la Downfall au deschis seara, urmați de australienii de la AlithiA.

Dacă space rockul are ca strămoși trupe precum Gong, Hawkwind sau Pink Floyd-ul lui Syd Barett, AlithiA mi s-au părut mai apropiați de trupele genului din anii ‘90, mi-au amintit de Ship Of Fools, dar într-o manieră mult mai heavy și mai energică. Nu mi se pare că au ceva de demonstrat, sunt deja o trupă matură, cu un stil bine definit și un drum larg deschis spre lucruri tot mai mari și mai bune. Le țin pumnii egoist, pentru mine au fost revelația serii.

Sulphur îl au în comun cu Vulture Industries pe chitaristul Øyvind Madsen și orașul unde vin, Bergen, dar aici se cam opresc orice asemănări. Blackened death metal este o etichetă pe care și-au pus-o singuri și pe care o poartă meritat și într-un mod extrem de norvegian. Thumbs up!

Fabrica a fost plină la headlineri, Vulture Industries, un nume tot mai familiar în România. Absolut pe merit, mă tem că zilele lor de club se vor termina curând. Extrem de carismatici, cu un brand propriu de avantgarde și un lider excepțional în persoana ubicuului vocalist Bjørnar Nilsen, au sucit și-au răsucit publicul, ambianța și toată textura serii după plac. Mă duc să mă abonez deja la următorul lor concert.

Încă o dată felicitări Guest, aștept Guest Metal Night 2.0 cât mai curând.

Cum s-a văzut seara (într-o beznă roșie de altfel), în galeriile foto de aici și aici.


A fost și Peter Gabriel

După mulți ani, a ajuns și pe aici. Așteptat cu sufletul la gură de vreo câteva generații.

afis-peter-gabriel-concert-2014

S-a scris destul despre concert și în general de bine, pe bune. Sunet impecabil, show, tot tacâmul.

Muzica? Cui îi place, a fost acolo. Cui nu, n-avea ce să caute, deci vorba lui Anton Pann, “ce mai chichirez gâlceava?”.

Mai neplăcută a fost surpriza de a afla la fața locului că s-au vândut mai multe rânduri de bilete pe aceleași locuri. Din vina ălora care vând biletele, evident, nu a organizatorului, cum ne-a explicat un nene apărut efemer în peisaj. Efemer, pentru că greul luptei cu spectatorii nemulțumiți că nu au locuri a fost lăsat pe umerii copiilor care făceau voluntariat pe acolo. Felicitări, bună organizare, responsabil organizator. Din fericire, nu mai avem bilete la ceva produs de firma respectvă, așa că…

Pe cât posibil, vom evita și pe viitor. ceea ce nu este greu. Ce aduc ei nu mă interesează prea tare (sau deloc), si părerea pare să-mi fie împărtășită de din ce în ce mai mulți spectatori plătitori. Care specatori votează cu portofelul.

Pozele sunt, ca de obicei, pe pagina de Facebook a blogului,