Beth Hart, un nou live, la Royal Albert Hall

Postat: 05/10/2018 | Autor: | Înscris în: Muzică | Tags: , , , , | Un comentariu

13 ani au trecut de la Live At Paradiso, infamul live înregistrat în Amsterdam și iată că 2018 ne aduce nu unul, ci două albume Beth Hart înregistrate în concert, Live From New York – Front And Center (apărut deja pe 13 aprilie, anunțat aici) și acum Beth Hart – Live At The Royal Albert Hall, ce va apărea pe 30 noiembrie la aceiași Provogue/Mascot Label Group.

Royal Albert Hall este un loc special, o scenă pe care au apărut cei mai mari. Beth Hart o cucerește cu aplomb și interpretează piese din întreaga sa carieră de la Spiders In My Bed (de pe Immortal, debutul din 1996) până la Love Is A Lie, Baby Shot Me Down și Picture In A Frame (de pe Fire On The Floor, din 2016).

A parcurs un drum foarte lung, de la cântatul pe stradă din anii ‘90, până să fie descoperită de managerul David Wolf. Immortal (1996) și Screamin’ For My Supper (1999) sunt albume clasice, dar personalitatea sa zbuciumată și o tulburare bipolară netratată au împeidicat-o să ajungă pe înălțimile pe care le merita muzica sa.

Noul mileniu a dus noi speranțe și recunoșterea meritată. După Leave The Light On (2003), 37 Days (2007) și mai ales My California (2010) a urmat explozia cu Don’t Explain (2011) primul efort comun cu Joe Bonamassa, care a consacrat-o ca un partener pentru cei mai mari – Bonamassa (evident), Slash, Jeff Beck.

E un drum lung de la promenada de pe 3rd Street la Royal Albert Hall și Beth Hart își asumă parcursul cu naturalețe și candoare. Pentru două ore și 23 de cântece, marea sală istorică capătă dimensiunile unui club intim în care cântăreața își șoptește și își urlă speranțele, fricile și cele mai ascunse secrete direct în urechile spectatorilor. Nu rămâne nimic ascuns, totul e în cântece și Caught Out In The Rain termină setul cu Hart în genunchi, pierdută în moment, într-un apel ce crește până la urletul visceral de final, “God, don’t take my man”.

Trupa se înclină și Hart părăsește scena în brațele soțului său și ultimele sale cuvinte spun tot. “We had a ball, man…“.

Adrian Coleașă

Pre-order Beth Hart – Live At The Royal Albert Hall: http://smarturl.it/BethHartStore

Tracklist Live At The Royal Albert Hall:
1 As Long As I Have A Song
2 For My Friends
3 Lifts You Up
4 Close To My Fire
5 Bang Bang Boom Boom
6 Good As It Gets
7 Spirit Of God
8 Baddest Blues
9 Sister Heroine
10 Baby Shot Me Down
11 Waterfalls
12 Your Heart Is As Black As Night
13 Saved
14 The Ugliest House On The Block
15 Spiders In My Bed
16 Take It Easy On Me
17 Leave The Light On
18 Mama This One’s For You
19 My California
20 Trouble
21 Love Is A Lie
22 Picture In A Frame
23 Caught Out In The Rain

Ramones, video clip inedit

Postat: 28/09/2018 | Autor: | Înscris în: Muzică | Tags: , , , , , , , , | Scrie un comentariu

În 1978 apărea Road To Ruin, cel de al patrulea album de studio Ramones. Tommy Ramone ceda locul la tobe lui Marky Ramone și se concentra pe producție (alături de Ed Stasium). Apăreau elemente inedite pentru ei, precum solouri de chitară, chitare acustice și balade. Totul într-un efort de a-și lărgi paleta sonoră, a ajunge la un public mai larg și pe radio…

Rocket To Russia se vânduse prost și nici Road To Ruin n-a avut o soartă mai bună. Criticii au scris cronici amestecate, mai degrabă negative sau măcar reținute. Comercial a fost un eșec și mai mare decât precedentul album, un dezastru total, cel puțin în State.

Au trebuit să treacă decenii ca Ramones să primească recunoașterea și laudele pe care le meritau, prea târziu pentru cei mai mulți membri ai trupei.

Pe 21 septembrie Road To Ruin a împlinit 40 de ani, iar Rhino Records au scos un boxset aniversar,  cu multe bunătăți – două mixuri diferite ale albumului, variante inedite ale pieselor și un concert nepublicat până acum din New York, din 1979.

Printre descoperirile aniversare se numără și un clip inedit pentru She’s The One, ce pare să fi stat patru decenii într-o cutie nemarcată cu film de 16mm. Nepublicat până acum, clipul pare să facă parte din aceeași ședință de filmare care a produs Don’t Come Close.

Și așa am mai recuperat o bucățică de istorie.

Adrian Coleașă

Brant Bjork, un nou album și primul single

Postat: 26/09/2018 | Autor: | Înscris în: Muzică | Tags: , , , , , , , | Scrie un comentariu

Despre Brant Bjork povesteam și acum doi ani aici, odată cu apariția Tao Of The Devil, cel de al zecelea album de studio al său solo.

După un live anul trecut, Europe ‘16, pe 14 septembrie a apărut Mankind Woman, la Heavy Psych Sounds Records.

Mankind Woman, este primul album pe care Brant a colaborat strâns cu un producător și co-autor, prietenul său Bubba Dupree, chitaristul Low Desert Punk Band.

Înregistrările au avut loc în martie 2018 la Zainaland și acasă la Brant Bjork, în Venice Beach. De înregistrări s-a ocupat Yosef Sanborn, proprietarul Massive FX Pedals din Los Angeles, iar pe album au mai fost invitați basistul Armand Secco Sabal, Nick Oliveri și vocalistul Sean Wheeler, fost membru de turneu al Low Desert Punk Band.

Chocolatize nu este doar piesa de deschidere, dar dă și primul single de pe Mankind Woman, o invitație nu doar în sufrageria lui Brant Bjork, ci și  la o imersiune în universul său desert rock psihedelic, 

Dar veștile bune nu se opresc aici, Heavy Psych Sounds Records anunțând pentru această lună re-publicarea clasicelor Tres Dias (2007) și Local Angel (2004).

Iar turneul de promovare pornește luna viitoare, după Canada și Mezic urmând Europa de Vest.

Adrian Coleașă

Order link: https://www.heavypsychsounds.com/shop.htm

Tracklist Mankind Woman:
1. Chocolatize
2. Lazy Wizards
3. Charlie Gin
4. Mankind Woman
5. Pisces
6. Swagger & Sway
7. Somebody
8. Pretty Hairy
9. Brand New Old Times
10. 1968
11. Nation Of Indica

Chris Cornell, boxset retrospectiv în noiembrie

Postat: 21/09/2018 | Autor: | Înscris în: Muzică | Tags: , , , , , | Scrie un comentariu

Chris Cornell ne-a părăsit anul trecut, la doar 52 de ani, dar moștenirea sa a rămas.

Pe 16 noiembrie va apărea un boxset eponim ce acoperă întreaga carieră a artistului, atât cu Soundgarden, Temple Of The Dog, Audioslave, cât și cariera sa solo și colaborări ale sale cu artiști precum Slash sau Santana.

Curator al proiectului este văduva lui Cornell, Vicky, iar project manager a fost producătorul Brendan O’Brien, cunoscut pentru munca sa cu o pleiadă de artiși precum Soundgarden, Audioslave, Pearl Jam, Pantera, Rage Against The Machine, Bob Dylan, Neil Young, AC/DC, Aerosmith, Red Hot Chili Peppers, Black Crows, Korn, The Offspring…, în timp ce de prezentare s-a ocupat Jeff Ament de la Pearl Jam.

Boxsetul va cuprinde 11 înregistrări inedite, inclusiv un duet cu Yusuf Islam/Cat Stevens pe Wild World, un altul cu fiica sa Toni pe Redemption Song a lui Bob Marley sau One, o piesă ce întrețese piesele cu același titlu ale U2 și Metallica.

O notă aparte face When Bad Does Good, o piesă nouă, înregistrată, produsă și mixată de Cornell, publicată astăzi, 20 septembrie, în avanpremiera apariției colecției, sfâșietoare și profetică, privind în retrospectivă – Standing beside an open grave/ Your faith decided/ Your life erased/Your final hour has come today/ Lit by the fire of your temples burning.

Adrian Coleașă

Joe Bonamassa, încă două piese de pe Redemption

Postat: 16/09/2018 | Autor: | Înscris în: Muzică | Tags: , , , , , , , , , , | Scrie un comentariu

A rămas mai puțin de o săptămână până la apariția oficială a Redemption, cel de al treisprezecelea album Joe Bonamassa.

Kevin Shirley a declarat deja că este cel mai bun album pe care l-au făcut vreodată iar Joe continuă să publice clipuri înregistrate live în studio, fanii aclamă fiecare piesă în parte iar Redemption se conturează ca un album extrem de solid, dar și surprinzător de divers.

Pe 7 septembrie a apărut The Ghost Of Macon Jones.

Iar vineri, 14 septembrie, a apărut și I’ve Got Some Mind Over Matters, compoziție Bonamassa – James House.

Adrian Coleașă

← Articole mai vechi
intrări mai noi →