Adrenaline Mob, capitol nou

În 2012 scoteau primul album, “Omertà” și mă lăsau cu gura căscată. Unii au cârcotit că se așteptau la altceva, ținând cont de pedigree. Mie mi-au plăcut. Rău de tot.

În 2013 reveneau cu “Covertá”, care m-a lăsat destu de rece, nu pentru că nu mi-ar fi plăcut, dar mi s-a părut… așa, de umplutură cumva.

Adrenaline Mob

Daaar, 2014 aduce cel de-al doilea album, “Men Of Honor”. Subtile referințele mafiote, da da da.

Surpriza ediției, Portnoy a plecat și din casa asta. L-a în locuit A.J. Pero (ex-Twisted Sister). O fi bine, o fi rău, rămâne de văzut. Da’ zău dacă sună rău. Da’ deloc. Da’ deloc de tot. Da’ chiar e bine rău.


Nightwish Mark III

Vineri, 29 noiembrie, a ieșit oficial “Showtime, Storytime”, noul album live Nightwish, primul cu Floor Jansen.

Nightwish - Showtime, Storytime Înregistrat pe 3 august la Wacken Open Air, pachetul are două DVD-uri (sau discuri Blu-Ray, după gust și posibilități); pentru că avem parte și de un documentar, “Please Learn The Setlist In 48 Hours” sau “cum să preiei rolul vocalistului în mijlocului turneului”.

Albumul marchează și permanentizarea lui Troy Donokley în trupă, după ce fusese musafir pe albumele anterioare, cu hulita Anette. Chiar dacă fanii hardcore Nightwish nu au plăcut-o, cei care au votat cu portofelul îi contrazic, pentru că “Dark Passion Play” este cel mai bine vândut album al trupei. Iar “Imaginaerum” a egalat, comercial, orice album cu Tarja.

Cumva nu pot să evit o comparație mentală cu Deep Purple (de unde și titlul). Personal, impozanta (la propriu) Floor Jansen îmi place la fel de mult în context pe cât mi-a plăcut la vremea lui cuplul vocal Coverdale-Hughes. Rămân de discutat viitoarele piese originale când va veni vremea lor; până atunci, pe mine m-au convins.


Micul scoțian cântă

Îl cheamă Brendan MacFarlane și s-a născut pe 25 noiembrie 1997; în Perthshire, Scoția, unde locuiește și astăzi, alături de familia sa.

O senzație a internetului, cu milioane de hituri pe YouTube, în 2008, scotea clipul pentru “Money Won’t”, prima sa piesă originală.

Anii au trecut, copilul a mai crescut, vocea i s-a mai schimbat și nu în rău. Cântă și compune împreună cu tatăl său, George, și cu unchiul Bizzy.

Primul album, cu material original, se numește “The Road” și este disponinil pe site-ul său.


Dropkick Murphys, 2013 AD

Mai răi și mai proletari decât Flogging Molly, Dropkick Murphys țin sus steagul celtic punk. Ce au început Pogues în anii ‘80 a căpătat multe nuanțe. Elementul comun rămâne moștenirea celtică, indiferent de unde provin membrii trupelor. Că deh, irlandezii au cam împânzit lumea. Nu de plăcere, dar asta e altă poveste.

În ‘98, Dropkick Murphys își începeau cariera cu “Do Or Die”, la Hellcat, label-ul lui Tim Armstrong de la Rancid.

"Barroom Hero", 1998

Anii au trecut, componența s-a mai schimbat, au trecut și ei de la Hellcat la Warner Bros, foarte frumos. Au avut din ce în ce mai mult succes, dar nimeni nu-i acuză de compromisuri, sunt o trupă iubită și respectată, membri activi ai comunității (au și o fundație caritabilă), de altfel într-o bună tradiție celtică.

Fast forward până anul acesta când a ieșit al optulea album, “Signed and Sealed in Blood”. Repertoriul s-a mai maturizat într-un sens pozitiv, calitatea muzicienilor și a scriiturii a crescut. Fondul a rămas același. Amestecul de influențe celtice, energie și umor îi fac delicioși nu numai pentru fanii genului. Cântă despre lucrurile obișnuite – despre cei dragi, sărbatorile cu familia, bătaia de vineri seara din bar, d-astea, de-ale tuturor.

Dropkick Murphys - Signed and Sealed in Blood “Rose Tatoo” a fost primul single al albumului. După atentatele cu bombe din Boston-ul natal, au înregistrat o versiune a piesei împreună cu Bruce Spingsteen, iar banii au fost donați victimelor.

"Rose Tattoo", 2013

În rest, vorba lor, “the boys are back and they’re looking for trouble”. Slainte!


Pearl Jam fulgeră în octombrie

Adică pe la jumătatea lunii, când iese “Lightning Bolt”, cel de-al zecelea album de studio. Era și timpul, “Backspacer” a apărut acum hă hăăăăăăă…, în 2009.

Pearl Jam - Lightning Bolt. 2013 Departe sunt vremurile de aur ale grunge-ului, când vindeau cu milioanele (de 13 ori platină pentru “Ten” în USA, de 7 ori pentru “Vs”, sau de 5 ori pentru “Vitalogy”).

Oamenii își văd liniștiți de o carieră solidă, care iată a împlinit 22 de ani, sănătoasă și vioaie. “Mind Your Manners” este primul single, vocea lui Eddie parcă are și ea niște riduri, dar energia și pofta de cântat sunt acolo. Reminder al rădăcinilor punk ale întregului curent grunge (nu doar muzical, ci mai ales ca atitudine și filozofie), anunță bine un album aproape neașteptat. Să fim sinceri, câți dintre noi se mai întrebau “oare când o mai scoate ceva Pearl Jam?”.