“The Breeze”, o celebrare a lui JJ Cale
Postat: 11/08/2014 Înscris în: Muzică | Tags: blues rock, Eric Clapton, jj cale, the breeze Scrie un comentariuJJ Cale nu fost niciodată un superstar, deși ar fi meritat-o din plin. În schimb piesele lui au fost înregistrate și au devenit hituri pentru Lynyrd Skynyrd, Eric Clapton, John Mayer, Johnny Cash….
Am mai scris despre el anul trecut, când ne-a părăsit, aici.
Oamenii trec, dar ceea ce au făcut rămâne. Poate cel mai mare dintre fanii lui, Eric Clapton, a luat inițiativa unui album de coveruri JJ, “The Breeze – An Appreciation Of JJ Cale”.
Albumul, apărut sub titulatura de Eric Clapton & Friends, a ieșit la sfârșitul lui iulie și a urcat rapid în toate topurile.
Prietenii cu pricina sunt nume mari care au simțit nevoia să-și arate respectul pentru o figură legendară a muzicii americane contemporane – Tom Petty, Mark Knopfler, John Mayer, Willie Nelson, Derek Trucks…
Influența lui JJ asupra lui Clapton este cu siguranță profundă și vizibilă, dar muzica lui rămâne extrem de actuală pentru o lume întreagă. JJ Cale face parte din acea specie rară ce reușește să se adreseze oricui – adulți și copii, fani de country, pasionați de rock’n’roll și de blues, americani, europeni sau de pe alte continente…
Ana Popovic – Serbia predă lecții de blues
Postat: 10/08/2014 Înscris în: Muzică | Tags: ana popovic, blues, blues rock, rhythm and blues, soul Un comentariuAna Popovic este un exemplu al internaționalizării blues-ului.
Născută și crescută în Belgrad, a început să cânte la chitară de la 15 ani. Prima trupă a fost Hush, în 1995, alături de care a concertat atât acasă, în Serbia și Muntenegru, dar și în Grecia și Ungaria. Au scos un singur album, “Hometown” (1998), după care trupa s-a dizolvat când Ana a plecat în Olanda să studieze jazz.
În Olanda a început și cariera ei solo, cu Ana Popovic Band, din 1999. Primul album “Hush!” a venit în 2001, înregistrat în Memphis și produs de Jim Gaines (Santana, John Lee Hooker, Alexis Korner…).
Odată cu “Hush!” a venit și succesul, așa că Ana și-a abandonat studiile de chitară și s-a dedicat full-time carierei muzicale.
Au urmat de atunci cinci albume de studio, două live-uri și două dvd-uri, pe lângă o multitudine de concerte alături de legende ale blues-ului și soul-ului, de la regretatul Solomon Burke până la turnele Experience Hendrix.
În 2012 s-a stabilit în Memphis, iar cariera ei nu face decât să înflorească. Cel mai nou album este “Can You Stand The Heat”, din 2013, și a devenit o prezență nelipsită a marilor festivaluri de blues, jazz și rock.
Blues-ul a devenit de mult un limbaj universal, iar această chitaristă născută în Serbia în 13 mai 1976 mi se pare cea mai inspirațională poveste de succes a momentului. Din Belgrad în Memphis, predând lecții de blues celor care l-au inventat, un parcurs pe care nu pot decât să-l aplaud.
Influențele lui Philip Sayce
Postat: 07/08/2014 Înscris în: Muzică | Tags: blues, blues rock, influence, philip sayce, rock Scrie un comentariuPhilip Sayce este probabil cel mai subestimat dintre chitariștii noi generații de blues rockeri.
Născut în Țara Galilor în 1976, a crescut în Canada cu muzica lui Hendrix, Steve Ray, Jeff Healey și Mark Knopfler. Ca și BB King, Albert King, Albert Collins, Buddy Guy, Robert Cray…
A înregistrat cu Jeff Healey și Melissa Etheridge, din ale cărui trupe a făcut parte ani de zile. Până în 2009, când a scos primul său album solo adevărat, “Peace Machine”.
Fast forward la 2014 și pe 25 august va apărea cel de-al cincilea album, “Influence”. Socotind și EP-ul “Silver Wheel Of Stars” din 2012, Philip a fost un om ocupat (și) în studio toți anii ăștia.
“Influence” este exact ce sugerează titlul. Sayce își celebrează propriile influențe, mai subtil (ca în foarte hendrixiana “Out Of My MInd”), sau foarte direct (coveruri ale unor piese obscure, ca “Green Power” – Little Richard sau “Better Days” – Graham Nash).
Îi celebrează și îi onorează pentru că reușește mereu să fie surprinzător, ca în “Fade Into You”. Ca orice manifestare de artă adevărată, este inspirată direct din experiența reală. După cum declară, „This song is definitely one of the heaviest songs, if not the heaviest song on the album, It comes from a very hurt, sad, dark place. It’s about being screwed over in the music business.”
Traiectoria lui Sayce este ascendentă în continuare, iar titlul noului album este chiar profetic, pentru că el însuși este deja o influență asupra noilor generații.
Bernie Marsden sclipește iarăși
Postat: 05/08/2014 Înscris în: Muzică | Tags: bernie marsden, blues, blues rock, hard rock, heavy metal Scrie un comentariuEticheta blues rock este lipită ferm pe numele lui Bernie Marsden, deși a lucrat cu mulți artiști, din genuri relativ diferite.
Probabil că este cel mai bine cunoscut pentru perioada petrecută cu Whitesnake, între 1978 și 1982; împreună cu David Coverdale a scris multe din hiturile trupei din perioada respectivă, inclusiv “Here I Go Again”.
Extrem de ocupat, dar cumva ieșit de sub lumina reflectoarelor, anul acesta revine cu un nou album solo care ar trebui să-l readucă într-o lumină bine-meritată.
“Shine” va apărea pe 18 august și problema lui Bernie a fost să nu aibă prea mulți invitați de marcă. Pentru că omul este apreciat și îndrăgit. Pe lista invitaților au rămas nume bine-cunoscute, de la Joe Bonamassa la David Coverdale, trecând prin duo-ul Deep Purple, Ian Paice și Don Airey.
Cum spune singur, râzând, “I can’t help it, I’ve got a lot of mates – and quite a few of them are guitar players”.
Tedeschi Trucks Band
Postat: 04/08/2014 Înscris în: Muzică | Tags: blues, blues rock, rock, soul, tedeshi trucks band Scrie un comentariuSusan Tedeschi și soțul său, Derek Trucks, au avut fiecare cariere solo de succes. Ea, nominalizată de mai multe ori la Grammy, el, poate cel mai bun chitarist de slide în viață (unii spun că din toate timpurile), membru al Allman Brothers Band, nelipsit în trupa de turneu a lui Eric Clapton, când nu își vedea de trupa proprie, Derek Trucks Band, câștigător de Grammy.
N-am înțeles niciodată de ce nu cântau împrenuă decât ocazional. Probabil ca să nu-mi mai pun întrebări, în 2010 au fondat Tedeschi Trucks Band, care i-a reunit nu doar pe cei doi dar a și contopit membri ai trupelor lor solo.
  |
  |
  |
Succesul a fost instantaneu, primul album, “Revelator”, din 2011, câștigând și Grammy-ul pentru cel mai bun album de blues în 2012.
A urmat un live, “Everybody’s Talkin’”, în 2012, și al doilea album de studio, “Made Up Mind”, în 2013, premiat de Blues Music Foundation ca albumul de rock blues al anului.
Colaborarea lor muzicală s-a extins și asupra proiectelor cu alți artiști; de exemplu, au apărut pe albumul lui Herbie Hancock, “The Imagine Project”, din 2010. Toate înregistrările lor s-au făcut în studioul de acasă, din Jacksonville, Florida.
Nu au anunțat deocamdată planuri pentru un nou album, ci bat drumurile prin turnee, festivaluri și diverse croaziere. Îi aștept, mă îndoiesc că pot să scoată ceva mediocru, cu atât mai puțin ceva prost.
Midnight Burst 