Roadkill Soda acustic @Street Delivery
Postat: 14/06/2016 Înscris în: Live | Tags: acustic, heavy, roadkill soda, rock, stoner, street delivery Scrie un comentariuDuminică, 12.06.2016 19:00. Street Delivery. Tarabe, meșteșuguri, nori, tarabe, nori, scenă.
Roadkill Soda proaspăt întorși de la Iași. Tot de la Street Delivery. Concert acustic. Heavy. Acustic, ploaie, heavy. Ploaie heavy, muzică acustică heavy, heavy.
Spectatori în ploaie, cel mai heavy concert acustic la care am participat. Și cel mai reușit, până acum. Bis!
O galerie foto este disponibilă aici.
Joia Neagră @Fabrica
Postat: 04/05/2016 Înscris în: Live | Tags: black, black pestilence, concert, joia neagra, Live, ordinul negru, visions of madness Scrie un comentariuJoia Neagră nu are vreo semnificație satanică, din contra. Este un termen uzitat în tradițiile noastre, o altă denumire pentru Joia Mare, ca și Joia Patimilor sau Joimărița.
Și asta nu pentru că prima ediție a Joii Negre din Fabrica, 28 aprilie Anno Domini în curs, ar fi avut vreo semnificație religioasă (pro sau contra), dar ca să nu se interpreteze aiurea.
Trebuie să recunosc lipsa de apetență pe care am avut-o mereu pentru majoritatea produselor muzicale black (sau blackened).
Pe de altă parte, în această Joie Neagră (organizată de Axa Valaha Productions & Ribcage Booking) am avut ocazia să regret că nu am fost mai atent (și) la această scenă. Pentru că m-am simțit excepțional de bine.
Trebuie să mai recunosc și că venisem chitit pe canadienii de la Black Pestilence. Nu pentru că sunt canadieni (cu un chitarist proaspăt încetățenit din Macedonia), ci pentru că punk-ul lor înnegrit (foarte interesantă combinația muzicală) îmi era mult mai direct accesibil și plăcubil, dacă pot zice așa. Și da, mi-au plăcut chiar mai mult decât mă așteptam.
Bucureștenii de la Visions Of Madness nu au cel mai ușor digerabil produs. Dirty hardcore punk? Poate, dar am auzit și noise, și grind acolo, un amalgam interesant. Nu neapărat pe strada mea muzicală, dar m-au făcut să mă opresc și să fiu atent la ce se întâmplă. Plăcut/neplăcut este o chestiune de gusturi, dar sigur greu de ignorat.
Finalul a fost livrat de bănățeano-brașovenii de la Ordinul Negru, revelația serii pentru mine. Post-rockul poate aluneca foarte ușor în indulgență și plictiseală, dar ei au fost fix la antipodul acestora. Post black metal spun ei și n-am de ce să îi contrazic. N-am știut când au trecut prin tot setul lor (totalitatea repertoriului din acest moment, cum a spus vocalul S).
Trăgând linie, o seară excelentă, spre deliciul celor prezenți și regretele post-factum ale absenților. Dacă nu au regretat încă e cazul să înceapă și să se prezinte la ediția următoare. Pentru că vor exista și altele, așa am auzit eu. Ei ca ei, eu sigur o să fiu prezent.
O galerie foto a serii este disponibilă aici.
Ura De După Ușă au revenit
Postat: 02/05/2016 Înscris în: Live | Tags: cicatrice, hardcore, lansare, rock, ura de dupa usa Scrie un comentariuȘi nu pentru că ar fi plecat vreodată. Vremurile s-au schimbat, componența s-a modificat, au avut și pauze, dar atitudinea a rămas aceeași.
Expresia muzicală a rămas și ea în aceiași parametri. Nu pentru că n-ar fi evoluat, din contră, eu cred că acum sună mai bine decât oricând, concentrați și eficienți.
Aproape două decenii și jumătate au lăsat cicatrici adânci, astfel încât numele noului album, Cicatrice, lansat pe 22 aprilie la clubul Pasaj este mai mult decât adecvat.
Clubul nu este cunoscut pentru concerte de genul acesta (chiar dacă au cântat aici și ZOB), dar a fost un spațiu primitor pentru UDDU (cu Bullet Proof în deschidere) și cei care au ținut să îi vadă, deși în aceeași seară fanii genului au avut o problemă să se hotărască între concertele care se țineau în oraș.
Piesele de pe album au fost rodate live și nu au fost o noutate pentru cei care nu i-au scăpat în ultimii ani din vedere. Respinși de societate (1998), cel de al doilea album cronologic, nu a apărut oficial nici până astăzi, deși cântecele au fost postate pe YouTube, astfel încât Cicatrice este moștenitorul de drept al muzicii UDDU din anii ‘90.
Un nou album, o trupă renăscută, mai feroce, mai implicată și mai puțin dispusă la compromisuri decât oricând, Costi conduce barca Ura pe ape cunoscute, dar la fel de învolburate.
O nouă generație hardcore a apărut între timp, dar Ura rămâne un reper (recunoscut sau nu) al scenei românești. Și nu, nu și-au pierdut nimic din relevanță. Cicatricile, în cazul lor, sunt o demonstrație de atitudine și caracter, ceea ce au din plin.
Cum a fost la concertul de lansare al Cicatrice, puteți vedea în galeria foto de aici.
Back To Bucharest – Cyfer Trio
Postat: 25/04/2016 Înscris în: Live | Tags: blues rock, calin cyfer, cyfer trio, Live Scrie un comentariuJoi, 20 aprilie, la Copper’s Pub, Călin Cyfer a revenit în București după mai bine de un an de călătorii pe meleaguri exotice, alături de Vlady Săteanu (bas) și Cladiu Purcărin (tobe). Adică trei dintre muzicienii de top de care ar trebui să se bucure publicul românesc.
Ceea ce publicul respectiv nu se deranjează să o facă, dezolant de puțină lume răspunzând la apel, dar asta nu i-a împiedicat să se bucure și să facă un show de notă maximă. Și într-un mod extrem de egoist, m-am bucurat de intimitatea ad-hoc.
Pentru cei care îi cunosc nu a fost vreo surpriză, doar o plăcere anticipată. Rețeta Cyfer este neschimbată, blues rock energic și sonoritățile alternative prezentate deja de atâta vreme pe Color. O identitate muzicală clar conturată, matură și foarte personală, ceea ce nu se poate spune despre prea mulți.
Scopul declarat al revenirii este înregistrarea unui nou album, încă învăluit în mister, dar până atunci, ne bucurăm de cântările live. Mă rog, ne bucurăm cei care mergem, ceilalți se pare că sunt mai confortabili acasă, plângându-se că nu se întâmplă lucruri.
Și pentru că albumul Color, cred că l-am mai văzut prin oraș. Dacă nu, sigur se găsește la cântări. Iar cei care nu ies din casă pot oricând să downloadeze Blues La Prima de pe cyfer.ro, gratuit.
Experiența live nu se poate descărca, dar cum a arătat din sală, puteți vedea aici.

